Nu-i dați bunicilor, bonelor, în săptămânale și-apoi în internate, ca pe-o povară a tinereții voastre

Catchy

11 September 2017

Mă tot întorc, obsedant, la articolul Corinei (Mamelor, nu mai creșteți bărbați nefericiți!). Ca și cum femei nefericite nu ar exista, dacă bărbații ar fi altfel decât sunt cei crescuți de mame iresponsabile, care nu-i învață să măture, să calce și să se spele pe dinți.

I-am simțit grija să nu supere, grija să spună tot ce a acumulat ea împotriva unor bărbați… Chiar dacă articolul ei pare să se adreseze tuturor bărbaților din lume. Dar eu știu că sunt mulți, mulți bărbați minunați! Și-atunci reacționez, feminist, cu convingere: nu ai dreptul să nu-i vezi! Sunt peste tot în jur. Ne fac lumea mai simplă și mai bună. Dar mă mai obsedează ceva.

Acum doi, trei ani, pe undeva prin Moldova noastră, o fată a fost violată de șapte bărbați. Cu tot ce presupune violul: neputință, umilire, dezumanizare… Nu cred că există cuvinte… Și, când, după ce o judecătoare (!) i-a eliberat, iertându-i de păcate (din ce îmi amintesc și mita a fost relativ modestă, n-a fost nevoie de mai mult), s-a iscat o mini-furtună mediatică. Una dintre mamele… (mi-e greu să scriu „băieților”, dar mi-ar fi foarte ușor să scriu „animalelor”, îngrozitor de ușor), apare în fața camerelor și își exprimă și ea nedumerirea: „Pentru doar două, trei minute de plăcere, să sufere băiatul meu atâta?!”

Îți vine să te-ncovoi de durere și să gemi de-acolo: „Ce s-a-ntâmplat cu tine, femeie? Prin ce ai fost târșită? Ce a văzut copilul tău de-a lungul vieții lui, de-a putut să violeze râzând, să toarne apoi țuică pe fata de 16 ani și să-ncerce să-i dea foc?!”

Crezi, Corina, că ar putea ajunge, chiar și a mia parte din sfaturile tale, la o astfel de femeie? Pentru că ei îi sunt destinate. Ce crezi că ți-ar răspunde? Eu, una, sunt convinsă că băiatul ei mătura curtea! Ara și semăna. Și foarte probabil, se spăla pe dinți, la fântână, rânjind.

Și revin: iubiți-vă cu-adevărat copiii! Nu-i dați bunicilor, bonelor, în săptămânale și-apoi în internate, ca pe-o povară a tinereții voastre. Gândiți cu ei (nu PENTRU ei), iubiți cu ei! Și vor iubi și ei, la rândul lor. Și vor fi oameni!

mama fiu

Paula Munteanu

***

Recent am văzut o ecranizare a unei poveşti similare, doar că erau cinci, nu șapte „animale”… La fel, inclusiv reacţia unei mame, care şi-a vândut casa pentru a muşamaliza cele întâmplate. Se prea poate să nu fie un adevăr perfect valabil, însă cred cu tărie că sunt mult mai mici şansele ca un copil să ajungă un adult lipsit de scrupule, dacă e tratat de părinţi, nu în inferioritate, ci ca de la egal la egal, dacă nu vede în familie violenţă fizică şi verbală, dacă există răbdare, respect şi comunicare. De toate acestea, copiii acestor zile duc lipsă. E uşor să îl laşi cu Pampers până merge la şcoală, să stai pe telefon, iar lui să îi dai tableta-n braţe doar că să tacă din gură, să foloseşti cuvine vulgare şi să țipi la sau de faţă cu el sau altele mai grave, ca mai apoi să îl plesnești pentru că a făcut pipi pe el sau pentru că, la grădiniţă, şi-a lovit colegul şi l-a înjurat. Sunt sigură că cei ce vor să poată fi mândri de copiii lor au de investit timp, răbdare, iubire, însă după ani şi copiii se vor mândri cu asemenea părinţi. Asta din proprie experienţă o spun.

Ally Coroiu



Citiţi şi

Nu te iert, mamă…

Despre foști numai de bine?

Trebuie să ṣtii când se încheie o etapă din viaṭa ta

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
3,271 views

Your tuppence

  1. axelle / 11 September 2017 21:43

    Draga mea, Ally Coroiu, daca ai sti tu ca o mama care isi creste singura fiul, traieste o singuratate crunta fara niciun ajutor. Stii ceva? M-am saturat de sfaturile voastre de cacat si cum sa imi cresc fiul ( viitor barbat).As prefera sa luati calea tacerii si a smereniei ,nimeni nu stie cate lacrimi si rugaciuni curg noaptea ca sa fac ceea ce este corect ,bun si sa dau un om normal societatii asteia bolnave, pretentioase si sensibile la orice cuvant ,fapta . Fiecare are un destin si isi duce crucea in tacere, asa este cel mai corect.Are Dumnezeu grija de ce trebuie sa iasa din el (baiat).Probabil voi bate toata viata drumul Crucii Mele, rugandu-l, implorandu-l pe Dumnezeu si toti Sfintii lui sa aiba grija de fiul Meu !

    Thumb up 1 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro