Nu vreau să mă mai termin!

Catchy

5 April 2016

M-am regăsit în neprihănirea lumii. Și m-am spălat atunci de toate păcatele mele. M-am lepădat de toată mândria şi de toată trufia de până atunci. Și mi-am jurat credință eternă și devotament. Și mi-am promis că nu mă voi mai trăda niciodată, ca îmi voi fi fidelă până la moarte şi că nimeni nu va putea vreodată să mă deturneze din calea pe care am ales să o urmez cu mândrie și cu un zâmbet larg pecetluit în suflet și pe chip. Cum e chipul meu? E trăit! E trăit și, totodată, încă tânăr, după cum îmi place mie să cred. Iar sufletul, oooo, sufletul e pururi neatins de suferințe. E veșnicia fericirii și a copilăriei, e sunetul clar al râsului colorat de copil. Așa e sufletul meu. Nu mă las să mă pierd în nefericiri și tristeți, nu m-am lăsat niciodată. Am sperat mereu în acel soare cald de primăvară care vine să te topească ușor, să îți așeze zâmbetul în inimă, să îți readucă roșeața timidă în obraji, să te facă să îți muști puțin buza de jos din pricina caldei plăceri.

baloane

Și, pentru că am sperat, am primit. Am primit căldură și bucurie, am primit iubire și credință. Și vreau să trăiesc mereu așa. Nu vreau să mă decad din dreptul meu la mine. Nu vreau să nu mă mai plac sau să nu mă mai iubesc. Pentru că nu mă vreau trădată și nici părăsită vreodată. Ba, din contră, mă vreau amintită veșnic și pururi trăită. Trăită la nesfârșit, până la finalul vieții, până la începutul eternității. Mă vreau trăită și după, deoarece plecarea mea va lăsa zâmbete în urmă și amintiri frumoase, și momente intense, trăite, așa cum îmi place mie să fac în fiecare secundă a vieții mele: să mă iubesc și să mă traiesc! Și nu spun toate astea gândindu-mă la vreun trist final ce va să vie, ci, mai degrabă, la marele viitor ce mă așteaptă.

Mă gândesc la bucuria mea din fiecare dimineață în care mă privesc în oglindă și văd învingătorul din mine.

Mă gândesc la puterea mea de a ține fruntea sus, de a umbla cu demnitate printre oameni, de a-mi căuta făpturi după chipul și asemănarea mea, de a-mi făuri lumea așa cum îmi doresc, de a mă înconjura de lucruri dragi mie și de a mă bucura de viața mea, de clipa mea, de secunda mea și de eternitatea mea.

Mi-am dat demult răspunsul referitor la esența vieții. M-am regăsit destul de târziu, dar mă bucur necontenit de mine și vreau să rămân așa, să nu mă mai întorc și să nu mă mai opresc vreodată. Nu vreau să mă mai termin!

Guest post by Ioana Milea



Citiţi şi

De ce ne simțim singuri de Sărbători

Prima zi de doliu

Moartea Lui, învierea noastră

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
1,415 views

Your tuppence

  1. interzisa / 5 April 2016 14:32

    Cand am citit titlul… mi-a fugit putin gandul spre altceva:))))

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro