Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

O doamnă nu așteaptă

3 April 2018

La naiba, credeam că e mai ușor. Frida Kahlo zicea că bea ca să-și înece amarul, dar el, neghiobul, învăța mereu să înoate. Eu mai încerc. Știu că mâine îmi va fi foarte dificil și întreaga mea stimă de sine se va duce pe urma acestor pahare de vin roșu, dar eu tot mai încerc.

E desuet să scrii bilețele de despărțire, când ai la îndemână ditamai rețelele de socializare, dar pe care să-ți scriu, că ești peste tot. Până și în cele matrimoniale, că, deh, lume nouă, dacă nu curge, pică. Doar să nu mai fii așa nehotărât. Și mut. Că fetele alea care caută disperate un partener nu-și caută nici tablou, nici frigider. Caută căldură, texte, ieșeală… treaba cu misterul e history, fii serios. Astăzi, un bărbat care se ține la distanță e ori gay, ori impotent. Ultima dată nu erai nici una, nici alta. Din contră. Erai fuarte, fuarte tare, cum zic mai nou bucureștenii. Se pare că îți priește aerul ”dă Bucale”, mie una mi-a făcut bine (ar trebui să-mi vezi rânjetul). Clar m-ai dat pe spate (alt truism, mai bine rectific: m-ai impresionat). Că nu m-ai dat numai pe spate, cred că a fost mult mai mult.

Auzi, dacă tot am început să vorbesc singură cu tine și astă seară, ce-ai fi zis tu să fie sor’-ta în locul meu, să aibă pe unul care să-i frece ridichea așa cum faci tu cu mine, ce-ai fi făcut? Mi-ar fi plăcut să asist la scena în care îi luai penele cu piele cu tot și ce-ar fi fost la gura ta, Doamne ferește, îh? Păi, femeile trebuie apărate, băiețas, corect, iar familia e familie. Restul, pot să uite. Ce e dincolo de ogradă nu merită nici un scuipat de atenție. Dar chiar, de ce m-oi frământa eu atâta să regizez o despărțire elegantă, zic eu, când nici n-am cu cine? Numai pentru că m-am hotărât că toată viața o să fiu o doamnă? Ha, ha, ha, mi-a trecut între timp. O doamnă nu bea, nu vorbește singură și nu se ploconește la icoane goale, din care au fugit sfinții. O doamnă dă un telefon sau un sms și are la ușă room service, cu șorț și trandafir în dinți. O doamnă nu așteaptă. Orice s-ar spune, sunt și nu sunt o doamnă. Te-am așteptat de mi-a sunat apa în gură (apa????), am făcut țurțuri iarna și grâne vara, ce să zic, acum, că am curaj, pot să-ți spun că n-a meritat. Ți s-a rupt big time, băiețaș, dar nu ești tu de vină. Soarta. Sau ce mai contează!

lovers

Sursă foto: tumblr.com

Oare ce aveam de făcut de mi-am amintit de tine? Știu: să-ți zic de despărțire. Nu mi s-a înecat de tot amarul, tot mai trage aer, nenorocitul rulează filme în capul meu, care mai de care mai apetisante… îmi dăduseși haina ta pe stradă și, rămas în cămașă, erai cel mai sexy bărbat de pe suprafața pământului. Nu credeam c-o să-mi cânți pe stradă ”ti voglio bene assai…” și să-l pui pe tânărul preot care tocmai încuiase biserica, pe Via Modigliani, să ne cunune. Ce noroc pe mine!

Mă mir cum de mai sunt cu mințile acasă. Și toată fericirea asta am înecat-o acum ca proasta în două pahare de vin, atâta cât să ajung să mă consider o disperată și o alcoolică, ceea ce, în definitiv, departe de mine. Nici proastă nu sunt, că nu te-am iubit ca atare. Dacă mă gândesc mai bine, cred că nici n-am ajuns să te iubesc prea tare, de vreme ce nu-mi vin cuvinte frumoase de despărțire. Cred că am avut nevoie de tine. Ah, Evrika, știu, la naiba, asta era: am avut nevoie de quality s*x. Să nu te simți cumva minimalizat, dar mi s-a lămurit tot. Ca amant, faci toate paralele. Ca om, niciuna. Asta a fost cam din topor, nu?, dar ține cont că am băut atâta cât să spun adevărul (știi tu, in vino veritas…). Și acum pricep și de ce dracu n-ai vorbit cu mine atâta timp, cred că și tu erai de aceeași părere, și atunci, Doamne iartă-mă, ce a fost atât de greu? Păi, zi așa, că nu e nicio rușine, noi n-aveam vreo legătură sau vreo  – mult spus – relație! Și atunci e simplu. Poate rămânem prieteni, after all. 😉

Știu ce voiam să-ți spun. Și iartă-mă că nu ți-am spus din capul locului.

Guest posy by Sofia Macovei

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Te rog să nu pleci astă seară

Plecată după cai verzi pe pereți, porumbei și vată pe băț

Bărbatul trebuie să facă primul pas, nu femeia

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
4,703 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro