Papa Francesco şi războaiele lumii

Liliana Angheluță

8 July 2013

Lampedusa!

O insulă italiană pierdută în Mediterana!

O insulă de o frumuseţe sălbatică pe ţărmurile căreia debarcă mii şi mii de refugiaţi, emigranţi din Africa.

Sunt cei care nu mai au nimic! Fugari din Libia, Siria, Egipt, Irak, Somalia…

Nu mai au case, le-au fost bombardate şi de-abia au reuşit să iasă de sub dărâmături.

Unii nu mai au familie, au pierdut copii, mame, soţii!

Alţii, tineri de 16 ani, au refuzat să ia o armă în mână împotriva unui duşman necunoscut.

Nu le-a mai rămas decât să fugă. Majoritatea au apelat la traficanţi. Plătesc o sumă bună pentru a fi transportaţi la bordul vreunei nave părăginite şi, de multe ori, ţărmurile pe care sunt debarcaţi nu sunt cele ale libertăţii. Extrem de mulţi mor înecaţi în aceste călătorii ale disperării pentru că vasele, nepregătite pentru o eventuală furtună, deseori se zdrobesc de stânci.

Papa Francesco vorbeşte despre “globalizarea indiferenţei”!

Predica sa a început cu istoria lui Abel şi a fratelui său, Cain, primul asasin al lumii.

Din acel moment, un tăvălug fără sfârşit de războaie, atentate, acte de terorism, crime şi iar războaie.

Aproape că ne-am obişnuit cu tragediile.

Nu mai ştim să plângem, să ajutăm, să luăm măsuri, să reacţionăm.

Ne răbdăm tacit problemele proprii şi întoarcem capul la cele ale altora, ca şi cum disperarea sau sărăcia ar putea contamina.

Ne numim creştini!

Ne chemăm oameni!

Educaţi, instruiţi şi… indiferenţi!

Parcă nimic nu ne mai atinge sufletul!

Între timp, copii de doar câţiva ani sunt împuşcaţi în războaiele nimănui.

Între timp, refugiaţi disperaţi şi flămânzi ajung pe ţărmurile unei Europe fără suflet.

Unii sunt doctori, sudori, mecanici, au şcoli şi meserii… dar au pielea neagră.

Azi, 8 iulie 2013, a fost o zi istorică.

Papa Francesco vorbeşte clar şi răspicat despre egoism şi despre lacrimi. Îmbrăţişează musulmani şi creştini, albi sau negri, fără a-şi întoarce privirea de la cicatricile lor.

O zi în care se vorbeşte clar despre responsabilitatea politicienilor lumii în faţa tragediilor umanitare.

O zi în care nu se mai ţine cont de culoarea pielii, de contul în bancă şi nici de religie.

O zi aşa cum ar trebui să fie toate!



Citiţi şi

Femeile din Palestina

Azi, acum, îți faci timp!

Sunt babă, rezist!

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
735 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro