Povestea muștei

Monica Nistorescu

1 November 2013

De câteva zile, în universul livingului meu a apărut o muscă… sâcâitoare… impertinentă… obraznică….zgomotoasă… indecentă… şi urâtă, ca orice muscă… acum să nu vă imaginați că-i vorba despre vreuna dintre muștele acelea grase, libidinoase, lucioase, verzi-albăstrui… nu… e o muscă cenușie… din soiul cel mai banal cu putință… ieri ațipisem pe canapea și am simțit gâdilătura neplăcută a labelor mărunte coborând panta lină a obrazului stâng înspre gură… am zvâcnit din somnul meu fragil și un clește de greață mi-a cuprins stomacul, la gândul că tot așa se va fi plimbat pe excremente sau pe mortăciuni putride… mediul ei natural…

Am încercat să o scot din casă… am stins toate luminile și am deschis larg ușă de la terasă, cu gândul că soarele neverosimil al acestui sfârșit de octombrie o va ademeni afară… nici pomeneală… pentru că muștele sunt oricum vreți dumneavoastră, doar proaste nu… știa că afară o așteaptă înghețul și moartea… foamea… neantul…

Acum zece minute se plimba încântată pe o jumătate sângerie de rodie… ajunsesem la capătul puterilor și așa m-a găsit doamna Nuţi… sfârșită și resemnată. Dintr-o privire, și-a dat seama de cauza profundei mele nemulțumiri și, fără să scoată o vorbă, s-a dus în debara, de unde s-a întors cu o liană zveltă de plastic vernil, în vârful căreia unduia o paletă în forma mâinii grăsuțe a unui copil. Şi, nici una, nici două, plici! A plesnit cu putere miezul de rodie… stropi roșii din sângele fructului au țâșnit în toate părțile… în mijlocul carnagiului, musca a zvâcnit încă o dată… și a murit. Doamna Nuţi a luat farfuria, a aruncat conținutul scârbos și a spălat-o la chiuvetă…

Oare de ce nu învăț și eu un lucru atât de simplu… să strivesc muștele care-mi invadează livingul?



Citiţi şi

Abia de aici începe viaţa ta…

Aşa, şi? Cu ce ai fi tu mai bună?

Marele Cutremur care va veni

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
1,338 views

Your tuppence

  1. Ana-Maria / 27 December 2013 18:29

    Observand insistenta cu care mustele ne cauta prezenta, si cu care ne ating desi le alungam, m-am gandit daca nu cumva au o obsesie pentru noi, un fel de dragoste.
    😉

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  2. Igor / 3 November 2013 1:27

    Nu s-a plâns încă nici un ONG pentru protecția muștelor ? Atenție pot lua articolul ca autodenunț. Unii zic că dacă mai aveai răbdare 2-3 zile musca murea singură de melancolie sau de bătrânețe, uite bunăoară la TV ni se spune insinuant seara că Băsescu mai are vreo 60 de săptămâni și gata…

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  3. Monica Nistorescu / 1 November 2013 17:58

    Da, dragul meu Sorin…..ai perfecta dreptate…nu eram atenta….ma uitam la un documentar….:)

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  4. Sorin Lucian Ichim / 1 November 2013 17:36

    Cand stii sa prioritizezi, nu-ti intra musca.
    Dar daca a apucat sa intre, iti trebuie plici pe masura si hotarare.

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro