Prăbușirea femeii-copil

Ovidiu Ivancu

29 March 2014

ovidiu ivancuE straniu cum ne așteptăm ca anumite lucruri să dureze doar pentru că ni se întâmplă nouă. Am văzut femei și bărbați capabili de o atât de mare, aproape cinică, luciditate. C., însă, i-ar fi surclasat pe toți. Dacă vreun nebun ar fi avut ideea de a organiza un campionat mondial de predicții sentimentale, educatoarea din școala aceea de țară din Apuseni ar fi fost, fără îndoială, multiplă campioană mondială. Era suficient să privească în ochi doi oameni care se țineau de mână pentru a-și rosti sec verdictul: nu vor rezista mai mult de doi ani! La ea nu verdictul, rostit cu o aroganță cu iz de flirt, era cel care mă fascina. După ce se pronunța ritos, fluturându-și (abia sesizabil!) capul de la dreapta la stânga și înapoi, C. își începea demonstrația. Observa atâtea detalii pe care, mai apoi, le încorpora într-un discurs cu o logică imbatabilă, încât o bănuiam a fi mare admiratoare a lui Sherlock Holmes. Prin natura meseriei, avea un aer naiv-infantil, ceva de genul femeii-copil, tipologie care, îndeobște, se bucură de o mare admirație din partea bărbaților și de un cel puțin egal dispreț din partea femeilor. Pentru bărbați, C. trebuie să fi fost imaginea drăgălășeniei, întemnițată într-un corp de femeie bine proporționată, în vreme ce pentru suratele ei știu sigur că nu era altceva decât o mironosiță ipocrită. Oricât de scurtă i-ar fi fost fusta și oricât de generos decolteul, C. nu reușea să fie vulgară; o salva tocmai obiceiul acesta de a vorbi în fața copiilor. Era aproape ireal s-o vezi în rochiile ei mereu prea scurte vara și s-o auzi vorbind exact așa cum făcea în fața celor de la grupa mică.

Am reîntâlnit-o acum vreo două săptămâni. Am ascultat-o vreme de vreo douăzeci de minute. C. era acum nimic mai mult decât un personaj oarecare pe un bulevard plin, la acea oră, de personaje oarecare. Fustele ei scurte dispăruseră, femeia-copil de acum mai bine de șapte ani lăsase locul femeii obosite de acum. Imbatabilul Sherlock Holmes făcuse o alegere greșită… Fundamental greșită. Mi-a vorbit despre ea:

sabrina

Dacă asta s-ar întâmpla altora, aș fi știut de la bun început că, de la o anume intensitate a trăirii încolo, totul ajunge să dispară. E ca și cum specia umană ar fi programată să se deconecteze automat, odată ce atinge o anume culme a simţirii; tot ceea ce debutează cu un climax va sfârşi lamentabil. O durere prea intensă, prelungită, poate produce, finalmente, pierderea vieţii, o pasiune incandescentă are, statistic, toate şansele să se transforme în opusul ei. Intensitatea, deci, cu care debutează sentimentele noastre determină prăbuşirea lor iremediabilă; cu cât intensitatea e mai mare la momentul iniţial, cu atât prăbuşirea e mai accelerată. Se pare că marea lecţie a vieții mele asta e; dacă nu mi-am lăsat sentimentele să se dezvolte lent, natural, gradual, dacă nu le-am dat timp, dacă le-am trăim complet, prea brusc, de la bun început, atunci prăbuşirea lor şi a mea erau, oarecum, de așteptat. Nimic nu poate fi menţinut pentru un timp îndelungat la cote extreme, fără ca asta să producă, fatalmente, un scurt circuit în interiorul fiinţei noastre. În definitiv, oricât de complecşi ne-ar plăcea să ne considerăm, până şi în forul nostru interior funcţionăm asemenea oricărei maşinării; supraîncărcarea produce uzură, produce prăbuşire. Bucuriile noastre, trăite de la bun început la punctul lor maxim de fierbere, lasă atât de uşor loc depresiilor!

Dar, cumva, pentru că mi s-a întâmplat mie, am avut convingerea că tot acest mecanism, vizibil oriunde aș fi privit în jurul meu, nu mi se aplică; credeam că mă putem sustrage lui. Iar, când, în cele din urmă, inevitabilul s-a produs, iată, mă agăţ disperată, cu ultimele puteri, de amintirea intensităţii iniţiale, sperând că doar ea, amintirea, e suficientă pentru a recrea ceea ce îmi e greu să accept că a dispărut. E momentul cel mai dureros; momentul în care raţiunea îmi transmite în toate modurile posibile că totul s-a sfârşit, dar memoria mea afectivă, încă zdruncinată de intensitatea trăirii iniţiale, refuză să ia act de realitate. Acum se petrec lucrurile care țin, într-adevăr, de tragismul naturii umane. În încercarea de a reaprinde o flacără ce ardea atât de viu cu doar câteva momente înainte, mă iluzionez cu gândul că, oricând, din cenușă, din rămășițele unei scântei pe care, de cele mai multe ori, mi-o imaginez doar a mai fi prezentă, mai pot recompune incandescența de altădată. De fapt, tocmai această incandescență ar fi trebuit să mă facă pe deplin conștient de efemeritatea ei. Dar cine, în momentele acelea, are cinismul sau extrema luciditate de a vedea finalul în chiar intensitatea debutului?! Așa suntem construiți; nu putem rezista prea mult în proximitatea a ceea ce e, dintr-o dată, de la bun început, e prea intens.”

Ne-am despărțit în grabă, înainte ca ea să fi avut timpul necesar pentru a începe să plângă și înainte ca eu să încep să mă bâlbâi incoerent, neștiind ce să-i spun unei femei pe care n-o mai cunoșteam.

Citiţi şi

Știam că bărbații ca el nu merită o femeie ca mine

Cui i-e frică de 30 de ani? Că mie, nu! (10 de ținut minte)

Ce cauți aici, fetițo?

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
4,773 views

Your tuppence

  1. Lucia / 1 April 2014 0:30

    Se minte. E tot la acea intensitate – insa acum este o intensitate a cinismului. 🙂

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  2. brod / 30 March 2014 10:23

    din apuseni in india – nu prea ai stare, domnule. fie ea si pur imaginativa…

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
    • Popovici Eugenia / 29 March 2014 22:58

      C.? Acum sunt chiar curioasa… Cine ar putea fi? Altminteri, de duh vorbele ei…;) Si are chiar dreptate…

      Thumb up 0 Thumb down 0
      Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro Web analytics

catchy.ro