Primul meu dildo

Dollores Benezic

5 July 2012

Prima dată era prin anii ’90, când abia apăruseră sex-shop-urile în București. Ce ziaristă aș fi fost dacă n-aș fi făcut un reportaj în locul acela roșu și fierbinte? Așa că mi-am luat inima în pix și m-am dus. Era undeva pe aproape de Piața Romană, un spațiu lung și strâmt, căptușit cu cutii lucioase pline cu jucării.

Nu mai fusesem așa de curioasă de pe vremea când aveam vreo zece ani și crăpam de ciudă că nu știam ce e în cutiuțele alea mici din tutungeriile comuniste, pe care era desenat un fluture. Când m-am încumetat și am întrebat-o pe vânzătoare m-a alungat cu un „N-ai tu treabă cu ele!”. Mai târziu am aflat că erau prezervative. Când dispăruseră din tutungerii și din viețile noastre de adolescenți marcați de sexul musai post-mariaj.

Evident că nu văzusem un dildo în viața mea și nici prin cap nu-mi trecuse că există posibilitatea să… plagiezi un penis sănătos și vesel. Tipul din spatele tejghelei deborda de amabilitate. Îl bănuiesc că era mânat de mai mult decât dorința de publicitate. Mă privea printre gene, cu subînțeles, și pariez că până să scot carnețelul și să iau notițe m-a crezut că aș fi una din alea închipuite, care face pe inocenta, dar arde de nerăbdare să-și cumpere ditamai scula cu baterii.

Cam asta era de fapt scuza majorității celor care le călca pragul sex shop-urilor, zicea tipul. Femei care vor să cumpere un cadou pentru o prietenă 😉 Știți, cadoul din categoria „dragă, l-am ales ca pentru mine, dacă nu-ți place, poți să-l schimbi, dar eu zic că ți se potrivește!” Din punctul ăsta de vedere eu eram o clientă mai aparte, că îmi luam notițe și țineam să evaluez cu ochii toată marfa. Probabil că m-a crezut că eram ziaristă abia când a văzut articolul în ziar. Și poate nici atunci.

Ca să ajungem și la obiect, n-am avut atunci curajul să-l pipăi și să urlu „Este!”, deși vânzătorul mi le-a oferit generos, pe mărimi, culori și texturi, pe toate, desfăcute, etalate ca niște invitații, pe tejghea. Nu vezi așa invitație la pipăit în niciun al magazin. Cele mai noi senzații din Vest, doamnă! Pentru că, vedeți voi, achiziția unei scule din astea nu se face așa, ca și cum ai cumpăra o rochie. Azi o porți, mâine te plictisești, nu se mai poartă. Nu, e ca și când te măriți, numai că aici ai voie să încerci marfa înainte și chiar s-o refuzi fără să fie nevoie s-o mai suni pe soacră de ziua ei sau să faci frumos în familie. Nimic nu va fi mai aproape de sufletul tău, poate mulți ani înainte, ca un dildo pe care ți-l alegi după pofta inimii, nu?

Drept să spun, eu n-am dus dorul vreunuia în anii ăia, deh, eram tânără și ferice, iar pragul pe care îl aveam de trecut atunci ar fi fost mult prea ridicat. Așa că am ales să scriu articolul și să pozez mai departe în dama curioasă, dar care are acasă tot ce-i trebuie și preferă doar să scrie pentru alea mai puțin norocoase ca ea.

Așa că a mai trecut timpul. La un moment dat am avut o relație cu un tip pasionat de jucării din astea. Venea cu rucsăcelul în spate și le scotea pe rând, în funcție de preferință, ca un chirurg care n-are nevoie de asistentă. Știa exact ce sculă, unde și când se potrivește. Era un băiat bun, dar prea pasionat de munca lui, pe care o iubea mai mult decât ce se ascundea în rucsăcelul cu minuni.

Apoi, după o lungă perioadă de abstinență și singurătate – așa a fost să fie – un prieten bun s-a îndurat de mine și mi-a făcut cadou de ziua mea un vibrator. Anatomic, este o imitație perfectă a organului reproducător masculin. Doar că n-are suflet (ca și bărbații ;)) și nu vorbește (tot așa…). Nu știu voi cum sunteți, dar pe mine, una, zău că nu mă satisface. Și pe cuvânt că am încercat. Dar nu există chimie. Deloc. E țeapăn și rece. Iar vibrațiile pe care le face nu mimează nimic, nu sunt deloc naturale. Până la urmă, serios, doamnelor, vouă vă place pe vibrații? Adică, cine a inventat vibratorul, totuși, la ce s-a raportat, din natură? Din filmul ăla cu extraterestrul care emitea zgomote de motoraș când era excitat?

Prin urmare, sper să nu vă dezamăgesc, dacă vă spun că eu nu apreciez un vibrator, nici măcar un dildo, deși posed, și l-am încercat. Dar concluzia mea, ca una care are o vârstă, chiar dacă poate nu a trecut prin toate… furcile, ar fi aceea că fără un partener real, cu care să experimentezi și jucăriile astea, totul se reduce la niște baterii. Care pot fi și Duracell, degeaba. Nu pot să susțină o conversație după. 😉

Citiţi şi

Problemele din dormitorul românilor

Sex în trei pe malul Mureşului

Cum s-a inventat heterosexualitatea

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
12,851 views

Your tuppence

  1. O femeie prea modernă | Catchy / 21 November 2013 16:07

    Hidden due to low comment rating. Click here to see.

    Poorly-rated. Like or Dislike: Thumb up 0 Thumb down 3
    Reply
  2. sex shop / 6 July 2012 15:55

    uneori jucariile sunt mai de treaba decat cel care nu este de treaba….

    Hot debate. What do you think? Thumb up 6 Thumb down 2
    Reply
  3. Georgiana / 6 July 2012 10:32

    :)))))))) m-a distrat teribil de tare articolul asta!

    Thumb up 6 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro Web analytics

catchy.ro