Principii? Apăi, nu știu, nu am așa ceva.

Liviu Frățilă

17 April 2013

Avem principii. Suntem cei mai tari când vine vorba despre așa ceva, ne place să auzim cum alții spun despre noi că suntem niște oameni verticali, că nu ne ascundem după degete… Sigur. Ia să fim noi, totuși, decenți oleacă, nu face rău nimănui.

Principiile sunt acele caracteristici individuale care din punctul meu de vedere sunt cele mai false și egoiste trăsături, aș zice chiar primul în lista defectelor, însă mi-e că-mi scapă acum vreo altă “calitate” atât de adorată de oameni.

“Eu? Nu fac așa ceva. Eu am principii” … Ai pe dracu’, mă, dacă nu ai comis-o până acum se datorează strict faptului că nu ai fost adus în situația în care s-o faci. Toți suntem de vânzare, toți greșim. Dacă trăiești în pădure, da, acolo clar ai principii. Nimeni nu te poate controla. În societate, însă? Frecții, tată, momentul în care te legi într-un fel sau altul emoțional de cineva, de exemplu, principiile noastre se duc. Nu mai ai, tată, principii. Ceva relativ distructiv, cum e compromisul, de exemplu, capătă valoare de adevăr, ăla-ți guvernează mizeria la care cu indulgență-i spui viață. Da, ți-e drag cineva foarte tare, nu vrei să dezamăgești, găsești o formă inspirată de-a refuza pe cineva care-ți e cel mult simpatic, însă cu care nu ai prea multe in comun… Pot accepta asta, e cu totul altceva. Nu-mi insulta însă inteligența băgându-mi în ochi ceva stupid, pentru că nu, nu ai principii, astea nu-s principii.

Obiectiv, subiectiv… Banale noțiuni, termeni de dictionar. Alte trăsături care se anulează reciproc în funcție de diferiți stimuli, de simpatii sau antipatii… Ești o fiină cu principii? Ești ca o cetate? Bravo ție! Ai însă în vedere un aspect: și Troia tot o cetate era, una puternică.



Citiţi şi

„Nu face compromisuri!” nu e general valabil

Jungla rămâne teritoriul unei femei adevărate

Am fost inocentă și m-am ars

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
2,005 views

Your tuppence

  1. Ina / 20 April 2013 7:41

    super, imi place ideea :)))

    Thumb up 2 Thumb down 0
    Reply
  2. Theora / 18 April 2013 9:10

    Foarte bine punctat. Am intalnit doar oameni cu principii care strigau cat pot ei de tare ca le au. S-a dovedit ca doar strigau ca le au 🙂

    Thumb up 2 Thumb down 0
    Reply
  3. Frozenideas / 18 April 2013 0:34

    Multumesc pentru apreciere
    E plina lumea de virtuosi pregatiti sa gaseasca scuze imediat ce’au dat la o parte principiile pentru a’si atinge scopul. Nu’mi plac oamenii cu principii, imi par lasi. Cred ca’n spatele acestei scuze refuza elegant o provocare.

    Thumb up 5 Thumb down 0
    Reply
  4. Ana Barton / 17 April 2013 18:12

    Îmi place cum scrii, Liviu. 🙂

    Principii?! Bune pentru CV-uri. Şi când am zis că numai tâmpiţii enunţă/au principii, s-a făcut tăcere şi-am văzut în ochii lor că sunt a dracului. Dar nu-i las să le enunţe. Cum aud cuvântul, cum zâmbesc condescendent. Păi, na: cui îi trebuie exerciţiile lor de imagine? Să le facă-n oglindă.

    Thumb up 6 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro