Reforma clasei politice între farsă și sinistră manipulare

Rodica Culcer

30 November 2016

rodica culcerHârșită în stratagemele politicii din România, m-am întrebat care va fi mantra acestei campanii electorale. În fond, suntem la primele alegeri legislative după Colectiv, la numai un an după ce mii de oameni au demonstrat în stradă împotriva corupției și a modului în care este condusă țara. Te-ai aștepta la un discurs reformator și înnoitor și la o armată de oameni noi care să promoveze reformele și să garanteze că racilele trecutului recent – dar și mai puțin recent – vor fi îndepărtate. Se dovedește însă că numai naivii pot spera în reformarea clasei politice românești, deși mantra acestei campanii este cea a „oamenilor noi”, cu care se laudă toate partidele, mai puțin PRU și ALDE.

Dacă privim mai atent, vedem că strategia promovării unor persoane care nu au mai făcut politică a fost dictată nu numai de reacția populară emoțională manifestată după Colectiv – care s-a stins repede – ci și de dosarele deschise de DNA, care au decimat elitele de partid la PSD și PNL. Nu ar avea nici o importanță resortul tainic al acestei mișcări de cadre, dacă ea ar fi cu adevărat o reformă și nu o farsă. De ce cred eu însă că partidele parlamentare ne joacă o nouă farsă? În primul rând pentru că i-am ascultat pe câțiva din cei nou veniți și nu am auzit nici o frază memorabilă rostită de ei. Cei mai mulți nu știu ce vor să facă, doar repetă mesajul dictat de echipa de comunicare a partidului; nu au nici un proiect personal, și nu au habar de administrație. Iar pe problemele importante, tot liderii de partid comunică – mai ales Liviu Dragnea, care are deja o condamnare penală cu suspendare, și face obiectul unui alt dosar DNA, și Victor Ponta, trimis în judecată într-un dosar de fals în înscrisuri, evaziune fiscală și spălare de bani, și cercetat în alte câteva dosare DNA. Să nu uităm însă că domnul Ponta candidează în Gorj pentru un nou mandat de deputat. Halal primenire a clasei politice! Nu am auzit vreunul dintre candidații veniți dinafara politicii în PSD – care ar reprezenta, potrivit președintelui partidului, 84% – să se dezică de penalii partidului – măcar de cei condamnați deja. Deci spiritul reformei, al rupturii cu modul de a face politică promovat până acum de propriul partid, este minunat, dar lipsește cu desăvârșire, ca să-l parafrazăm pe Caragiale, care a înțeles esența politicii românești dintotdeauna. Dar cum să te dezici de practicile corupte și de discursul nedemocratic al partidului, când și în această campanie conducerea PSD promovează un discurs anti-occidental și naționalist, îl susține pe Victor Ponta și nu este deranjat de legăturile sale cu partidul penalilor condus de Sebastian Ghiță și de Bogdan Diaconu, fost colaborator la Vocea Rusiei? În sfârșit, nu cred că se aștepta cineva ca PSD să fie în fruntea mișcării de reformare a clasei politice. Tot ce doream să sugerez este că noii candidați propuși de PSD au fost selectați de actualele elite ale partidului și vor fi probabil călăuzite de acestea, din umbră, dacă vor intra în viitorul parlament. Și de ce nu ar intra, de vreme ce PSD, așa nereformat cum este, beneficiază de o cotă de 40% în sondaje? Iar de călăuzire vor avea oricum nevoie noii veniți, pentru că politica nu este o treabă de amatori, ci necesită competență și cunoștințe – aș îndrăzni să spun că necesită chiar cultură politică, dacă nu m-aș teme că mai mulți politicieni și-ar îndrepta pistolul asupra mea la auzul cuvântului „cultură”.

oaie-lup

 

Trecem peste ALDE, unde tronează oamenii lui Dan Voiculescu, iar cei care au îndrăznit să conteste conducerea partidului de către penali au fost excluși, și peste PMP, care este populat cu apropiații Elenei Udrea și care a fost părăsit de intelectuali atrași inițial de Traian Băsescu, dar rapid lămuriți că fostul președinte s-a dezis de sine însuși. De altfel, potrivit unui studiu realizat de Inițiativa România, jumătate din viitorii parlamentari ai triadei PSD-ALDE-PMP au deja dosare penale în diferite faze.

Să vedem însă cum merge primenirea clasei politice în tabăra opoziției – adică la PNL și USR. PNL, împins de la spate probabil de președintele Iohannis, și-a curățat listele de penali și se laudă că a adus și el „oameni noi” pe liste. Problema este însă aceeași: ce fel de oameni noi? Cu personalitate, cu proiecte și cu viziune? Prea puțini. La fel ca și la PSD, majoritatea celor nou veniți sunt amatori în politică și administrație și spun adesea lucruri trăsnite. Astfel, după ce debitează o serie de generalități despre politica pentru mediul de afaceri și diaspora, Hildegard Brandl, candidată PNL la Senat în București, afirmă senină, într-un interviu pentru Ziare.com, că turismul poate fi dezvoltat și fără a rezolva în prealabil problema infrastructurii: „E nevoie de infrastructura, însă și cu aceea actuală oamenii vin de peste tot și sunt dispuși să se chinuie pe drumurile noastre pentru a ajunge în locuri autentice.” Din câte știu eu, investitorii străini au menționat constant problema infrastructurii jalnice ca frână în calea dezvoltării unor proiecte în România. Desigur, la capitolul competențe, PNL îl poate cita pe Florin Cîțu, un apropiat al cuplului Gorghiu-Isar, dar extrem de controversat din cauza unor suspiciuni legate de atacul speculativ la adresa leului. Partidul face mare caz și de eminentul chirurg Leon Dănăilă, dar putem oare crede că prezența sa în Senat va revoluționa politica, având în vedere vârsta sa înaintată, de 84 de ani, la care nu cred că mai are vreo apetență pentru meandrele și capcanele politicii? Nu va fi și el oare manipulat de vechi pnl-iști cu o imagine dubioasă, cum ar fi, de pildă, Cristian Bușoi? Mari speranțe de reformă autentică nu avem deci nici de la PNL, pentru că 1. partidul este deja compromis și nimeni nu crede în bunele sale intenții, 2. prestația sa în campanie este neconvingătoare, iar 3. deschiderea partidului către universul exterior politicii tradiționale a avut loc prea târziu și în pripă pentru a fi convingător. Cum să crezi în candidații unui partid care în primăvară îl voia pe Marian Munteanu Primar General? Sau care nu este în stare să găsească în rândurile sale o personalitate adecvată pentru funcția de premier și se roagă de Dacian Cioloș să binevoiască a conduce un guvern susținut de PNL, deși prestația guvernului Cioloș nu justifică un entuziasm fără margini?

În fine, cireașa de pe tortul (iluzoriei) reforme a clasei politice o reprezintă USR, un partid nou, nepătat de asocierea cu puterea politică post- sau ante-decembristă, care dorește să ne convingă că ne va salva de „sistem”. Doar că noutatea fără calitate nu înseamnă nimic, iar un partid care se laudă că va salva România, dar nu are un program de guvernare bine pus la punct, ca să ne convingă că are competența și voința politică de a genera o schimbare în bine, este echivalent cu o șmecherie. Iată însă ce spune Cosette Chichirău, cap de listă pentru Camera Deputaților la Iași: „Noi nu avem un program de guvernare, ci un program politic, deci e normal să nu avem toate detaliile unui buget al României… Nu susținem scăderea de taxe, nu avem un proiect clar legat de restructurarea surselor la bugetul României. Nu știm cum vom reechilibra bugetul.” Ba nu este deloc normal, în opinia mea, pentru că program politic au toate partidele, care promit la unison salarii mai mari, investiții, combaterea corupției etc. Ceea ce contează, însă, este programul de guvernare, pe care PSD și PNL îl au, din care vedem dacă partidul este competent și capabil de reformă. Iar bugetul României este totuși un document public, pentru cine este interesat. El se adoptă anual de către Parlament, spre informarea doamnei Chichirău. Ceva însă spune și ea, când afirmă că USR nu va reduce taxele și impozitele. Deci nu sunt chiar atât de neștiutori, ci doar ascunși? Oare mizează doar pe imaginea de noutate și puritate, dar au de fapt un program de guvernare pe care nu vor să-l dezvăluie, cum nu vor să-și dezvăluie nici orientarea ideologică? Dacă citiți interviul acordat de Cosette Chichirău site-ului Ziare.com, veți afla că este „de centru” și că poate să fie când de stânga, când de dreapta. Eu cred că este mai mult de stânga, la fel cu restul USR, pentru că susține un rol covârșitor al statului în susținerea companiilor, ignorând atât căpușarea companiilor de stat, a căror decapitalizare o deplânge, cât și povara fiscală asupra firmelor românești, care nu i se pare esențială. Dar de ce nu vrea USR să recunoască orientarea sa de stânga, doar nu ar fi nici o rușine? Oare pentru a atrage electoratul de dreapta, inclusiv votanții reziduali ai PNL? Mă tem că da, mai ales că doamna Clotilde Armand, considerată de dreapta, nu candidează la Parlament.

Să vedem însă cum stă USR la capitolul superioritate morală, dincolo de retorică. Citim uimiți declarațiile unei tinere speranțe a partidului, Oana Bizgan Gayral, candidat USR la Camera Deputaților în București, care admite că, deși a intrat în politică, nu a renunțat la calitatea de membru în trei Consilii de Administrație: Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), SALROM și Daewoo-Mangalia Heavy Industries, de pe urma cărora obține venituri lunare de circa 7.000 lei. Curat anti-sistem! Contactată de HotNews.ro, candidata spune că s-a gândit în fiecare zi să-și dea demisia, dar, vezi Doamne, mai avea unele probleme de rezolvat în cadrul acestor companii. Cu asemenea candidați, în deplin conflict de interese, cum îndrăznește liderul USR, Nicușor Dan, să ceară PSD garanții că nu va modifica legea ANI? Probabil știe că bătălia USR este pentru imagine, nu pentru substanță. Când vom afla substanța, va fi prea târziu, deși am putea să ne întrebăm deja ce fac consilierii USB (precursorul USR) în CGMB sau în consiliile locale în care au intrat. Că de văzut, nu se vede nimic. Dar nimeni nici nu se întreabă, iar secretul bine păzit al USR este coordonatorul de campanie, Matei Păun, un personaj controversat, cu interese de afaceri în mari „democrații” ale Europei – Serbia, Rusia, Belarus – unde nu cred că poți face afaceri dacă nu ești agreat de autorități. Dar cum să nu fie agreat domnul Păun, când și-a exprimat susținerea pentru politica lui Vladimir Putin, pe Facebook. Postarea a fost ștearsă între timp, dar fusese deja capturată de câțiva jurnaliști. Dacă ne uităm atent prin Europa, vedem că Moscova are un interes special pentru partidele anti-sistem – de la UKIP, la Front National și până la Movimento 5Stelle din Italia, unde presa a descoperit simpatii putiniste şi o interferenţă brutală a postului Russia Today, prin dezinformare, în politica internă italiană. Și, dacă tot vorbim de 5Stelle, să amintim că sunt cercetați în prezent pentru neregularități în strângerea de semnături și că primăria Romei, deținută de acest partid, este complet depășită de problemele orașului. Acum, ce să zicem? Deșteptul învață din greșelile altuia, iar prostul nici din ale lui. Dar nu este nevoie să fii prea deștept pentru ca să vezi că reformarea clasei politice, clamată de principalele partide intrate în competiția electorală, este doar o iluzie, care combină elemente de farsă cu elemente de manipulare cu tonuri sinistre.

Așadar, dacă vom vota hormonal, pe bază de umori, fără să ne informăm și să gândim critic, atunci să nu ne mirăm de rezultate. Deși nimeni nu este profet în țara lui, deci nici eu, vă invit totuși să meditați asupra stupizeniei sloganului electoral „Încearcă și cu alții!”, adoptat de USR. Dacă nu vreți decât să încercați altceva, votați USR, dar să nu le cereți ulterior să facă ceea ce nu au promis. În ceea ce mă privește, dacă mi-ar da cineva un pliant USR cu sloganul „Încearcă și cu alții!”, l-aș pofti, ca pe un lăutar prost și nedorit, să încerce la altă masă.



Citiţi şi

Putem salva poporul cu televizorul?

Avem femei în politică. Avem și motive să ne mândrim cu ele?

Şi politicienii sunt oameni. Eu prefer bărbaţii.

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
364 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro