Români de ți-e mai mare dragul – Sergiu Pașca

catchy

21 January 2013

Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) urmăreşte să promoveze rezultatele academice deosebite ale studenţilor şi absolvenţilor români de peste hotare. În fiecare an, la Gala LSRS sunt premiaţi cei mai buni dintre cei care se înscriu în competiţia pentru excelenţă academică. Anul acesta titlul de „Cel mai bun student român în străinătate” i-a revenit lui Sergiu Paşca, absolvent al Facultăţii de Medicină din Cluj Napoca, în prezent bursier post-doctoral în cadrul Departamentului de Neurobiologie de la Stanford, SUA.

În 2006, Sergiu Paşca a fost numit „Cel Mai bun Student la Medicină al Anului în România.” A fost bursier al Institutului Max Planck de Cercetare a Creierului de la Frankfurt. În 2009, a obţinut o Bursă post-doctorală din partea Organizaţiei Internaţionale de Cercetare a Creierului, cu distincţia „Outstanding” (oferită prin competiţie internaţională unui singur candidat). Rezultatele cercetării sale au fost publicate în prestigioasa revistă Nature Medicine şi articolul a fost numit de National Institute of Mental Health printre cele mai importante 10 studii ale anului. Impactul acestor descoperiri este reflectat şi de obţinerea prestigiosului premiu-grant internaţional NARSAD. Domeniul de cercetare ales de Sergiu Paşca este autismul.

El spune că alegerea sa a pornit din frustrare. „Interesul meu în domeniul autismului a început încă de acum zece ani, când eram încă student la Cluj. Atunci am văzut primii copii diagnosticaţi cu autism şi am avut oportunitatea să interacţionez cu părinţii. A fost o experienţă de neuitat. Frustrarea că putem face atât de puţin, ca medici, pentru aceşti pacienţi a rămas mereu prezentă. Ulterior, timp de şase ani, la Cluj am lucrat la descrierea unor anomalii metabolice prezente la aceşti copii.”

Autismul este o boală greu de studiat, în principal pentru că accesul direct la celulele din creier care cauzează această boală este dificil. În cercetarea cancerului spre exemplu, explică Sergiu Paşca, progresul a fost accelerat de faptul că o simplă biopsie sau extirparea unei tumori permite creşterea în laborator a celulelor tumorale, studierea acestora, identificarea şi testarea de medicamente. O biopsie a creierului în cazul pacienţilor cu autism este inacceptabilă din punct de vedere etic. Grupul de studiu de la Stanford din care face parte Sergiu Paşca a reuşit să găsească o rezolvare a acestei probleme „Noi am demonstrat într-un articol publicat în 2011 că, pornind de la celule din piele, recoltate în mod neinvaziv putem obţine în laborator celule ce seamănă foarte mult cu celulele stem. Aceste rezultate erau deja descrise de un laborator japonez care a arătat că e suficient să introduci o serie de gene cu ajutorul unor viruşi într-o celulă care este deja diferenţiată şi celula practic se dediferenţiază, se întoarce înapoi în timp şi devine o celulă ce îndeplineşte criteriile de celulă stem. Odată ce ai o celulă stem, ea poate fi transformată în orice celulă din corp şi în plus poate fi crescută în laborator la infinit. Aşa a obţinut grupul nostru, pentru prima dată, celule recoltate neinvaziv din pielea unor pacienţi cu o anumită formă de autism, clar definită genetic şi folosind această metodologie am obţinut în laborator pentru prima dată neuroni vii de la pacienţi. Neuronii aceştia de la pacienţi pot fi comparaţi ulterior cu neuroni obţinuţi în acelaşi fel de la subiecţi sănătoşi. Am identificat o serie de anomalii la neuronii de la pacienţi cu autism iar apoi, în studii ulterioare am demonstrat că putem identifica şi o substanţă chimică în stare să repare aceste anomalii. Spun substanţă chimică, pentru că mă feresc să o numesc medicament, după cum ştiţi e cale lungă de la a identifica o substanţă la a deveni propriu-zis un medicament. Însă e un început promiţător, deschide calea studiului direct al bolilor psihiatrice în laborator.”

Au trecut 10 ani de când Sergiu Paşca studiază autismul. Ce s-a schimbat în tot acest timp? „Am început să înţelegem un pic mai bine această aşa numită epidemie a cazurilor de autism. Într-adevăr există o creştere a numărului de cazuri, într-adevăr unul din 88 de copii au o formă de autism, însă anumiţi copii, care înainte ar fi fost catalogaţi ca având un retard mental, azi se consideră că îndeplinesc criteriile pentru diagnostice pentru autism. Ca urmare, unii dintre aceşti copii au fost mutaţi, aşa numita migraţie diagnostică. Pe de altă parte, am început să înţelegem mai bine genetica autismului, să identificăm forme clar genetice, mutaţiile şi genele responsabile de acest lucru. Un alt lucru care cred că este destul de important şi pe care l-am învăţat în ultima vreme este faptul că vârsta de concepţie, vârsta părinţilor la concepţie este un factor de risc pentru autism. Cu cât e mai înaintată vârsta părinţilor şi mai ales cea a tatălui, arată studiile, numărul de mutaţii care pot fi transmise fătului creşte şi de asemenea creşte riscul pentru autism. Tot mai multe studii au demonstrat utilitatea terapiei comportamentale de tip ABA. Cu cât această terapie începe mai repede, cu atât prognosticul acestor copii este mai bun. Să nu înţelegem greşit, această terapie comportamentală nu vindecă autismul, adresează o serie de comportamente şi îmbunătăţeşte prognosticul”

Ce a însemnat pentru Sergiu Paşca premiul LSRS?

Este o onoare să fii recunoscut din ţară când îţi desfăşori activitatea pe alte meleaguri. A fost o surpriză extrem de plăcută pentru mine, pentru soţia mea, pentru părinţii mei pentru mentorii mei, mai ales pentru cei din ţară. Acest premiu mi-a dat ocazia să vorbesc despre autism. Este nevoie să vorbim despre autism pentru că nu se ştie suficient şi neştiinţa naşte discriminare, pentru că domeniul de cercetare a autismului a fost pătat de o serie de studii falsificate. În al doilea rând, am reintrat în contact cu studenţi români interesaţi de cercetare în ţară. Cred că acest premiu a fost un semnal pentru mulţi dintre ei că se poate. După ce colegii mei de aici, de la Stanford, au aflat despre premiu, am avut ocazia să vorbesc despre ţara mea.

În 2012, Sergiu Paşca a mai primit şi Premiul Sammy Kuo pentru Excelenţă în Cercetare Neuroştiinţifică şi Premiul pentru Cercetare Inovativă Postdoctorală. (Şt.B)

Interviul a fost realizat pentru Radio România Internațional.

Citiţi şi

Până la următoarea ciomăgeală!

Bacalaureat

Vindecarea lui Andrei depinde şi de noi!

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
989 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro Web analytics

catchy.ro