România, la rând în Europa culturală

Diana Evantia Barca

12 July 2011

Comisia de desemnare a anunțat pe 11 iulie, că titlul de capitală europeană a culturii a fost acordat pentru 2016 oraşelor Donostia/San Sebastian, unul dintre cele mai cosmopolite dintre localitățile spaniole, şi orașului polonez Wroclaw, gazda poloneză a unora dintre meciurile UEFA 2012. Acesta este ultimul „lot” ales potrivit actualelor regulamente, noile norme urmând să încurajeze România să spere, începând din 2020, la un nou program de genul celui care a ridicat Sibiul la rangul de centru cultural al Europei în 2007.

 

„Noua procedură se va aproba la începutul anului 2012”, spune Constantin Chiriac, directorul Teatrului “Radu Stanca” din Sibiu, unul dintre cei șapte membri ai Comisiei Europene de desemnare a capitalelor culturale. “După aceea există mai multe variante: fie să rămână sistemul de două țări (ceea ce ar însemna o ritmicitate destul de lentă (ar veni cam o dată la 14 ani rândul unei țări din Europa), fie anumite ţări foarte mici, cum ar fi Malta, Luxemburg sau Cipru, care au avut deja câte o capitală europeană – vor fi sărite, fie vor fi desemnate câte trei țări în același timp”, spune el.

Uniunea Europeană acordă titlul de capitală culturală oraşelor din ţările membre încă din 1985, dar pentru cei mai mulți dintre noi sistemul și-a anunțat importanța abia în 1997, când Salonicul a atras cu programe culturale și expoziții artiști și iubitori de artă din România. Complexitatea și eficiența acestui proiect a fost clară pentru toată lumea abia în 2007, când Sibiul s-a schimbat complet, scuturându-se de praful adunat vreme de 50 de ani pentru a deveni – cu o investiție totală de peste 13 milioane de euro – o veritabilă capitală culturală a continentului.

Istanbulul a făcut, poate, cea mai mare vâlvă pentru a-și anunța, în 2010, pretențiile europene. Două milioane de dolari au fost cheltuite încă din 2009 în programe internaționale de promovare (poate că unii își mai amintesc reclamele arămii din marile reviste ale lumii sau bannerele uriașe montate în centrul Parisului, în Madrid sau în Barcelona!). Alte două milioane şi jumătate au fost alocate de statul turc pentru desfășurarea programelor popriu-zise, sume la care s-au adăugat fondurile adunate din mediul privat, astfel încât să se ajungă la un buget suficient de mare încât să fie posibil inclusiv un concert al unei trupe ca U2 (care are un onorariu de aproximativ patru milioane de euro).

Programul „capitală culturală europeană” a fost gândit pentru „a promova o mai bună cunoaştere reciprocă între cetăţenii europeni“, însă oraşele alese profită de desemnare pentru a dezvolta proiecte strategice de dezvoltare culturală, pe baza contribuţiei financiare a Uniunii. Dincolo de câștigurile de infrastructură, succesul se măsoară și în notorietate sau număr de turiști. La bilanțul din 2007, Sibiul anunța că a câștigat peste 200 de milioane de euro numai din turism, în timp ce Istanbulul anunța în 2010 trei milioane de turişti peste cei opt milioane raportați anual, în total peste 11 milioane de suflete care s-au înghesuit în sălile festivalurilor, în galeriile de artă, prin piețe publice, hoteluri sau restaurante. Considerând exemplul de succes, mai multe orașe și regiuni fac proiecte pentru a atrage câștiga încă o dată acest titlu pentru România.

16 concurente din Spania, 14 din Polonia

Comitetul de selecţie a viitoarelor capitale culturale europene a decis ca titlul să fie acordat în 2016 oraşelor Donostia – San Sebastian şi Wroclaw. Din selecţia finală a celor 16 orașe spaniole care au realizat proiecte pentru 2016 au mai făcut parte Burgos, Cordoba, Las Palmas de Gran Canaria, Segovia şi Zaragoza. Cosmopolitul Donostia – San Sebastian este capitala provinciei Gipuzkoa din Ţara Bascilor, se laudă cu 12 muzee şi 7 teatre și promite în 2016 ”Valuri de energie” („Waves of Energy””), prin care, spun oficialii spanioli, să evidenţieze co-existenţa între cultură, pace şi educaţie pentru buna dezvoltare a comunităţii.

În cazul oraşelor poloneze, 14 la număr în selecția oficială, au mai aplicat Gdańsk, Katowice, Lublin şi Varşovia. Câștigătorul Wroclaw, cel de-al doilea oraş polonez desemnat Capitală Europeană a Culturii (după ce Cracovia a purtat acest titlu în 2000), are o istorie de peste 1000 de ani, o infrastructură culturală cu 13 teatre, 6 muzee, o filarmonică şi o operă și promite în 2016 să ofere Europei „Zone pentru Frumuseţe” („Spaces for Beauty”). „Am fost impresionat să descopăr o mişcare a artiştilor polonezi prin care au reuşit să îşi convingă guvernul la un angajament pe termen lung prin care acordă culturii cel puţin 1% din bugetul de stat. Cred că acesta ar fi un exemplu bun şi pentru noi“, a declarat Constantin Chiriac.

Toate cele 16, respeticv 14 orașe și regiuni care au realizat proiecte pentru 2016, însă, sunt câștigate – spune Constantin Chiriac, în măsura în care această competiție nu este despre „circ și artificii”, ci se referă tocmai la faptul că, în urma acestei aplicații, ei au acum proiecte de dezvoltare strategică pentru următorii ani, pe care le pot derula și dincolo de fondurile alocate în programele europene.

Portugalia și Slovacia preiau ștafeta

Probabil că „reginele” de anul acesta – orașele Tallinn, din Estonia, și Turku, din Finanda – sunt cele mai tăcute și mai discrete suverane desemnate în ultima vreme, dar coroana lor rămâne cea mai râvnită în Europa. Capitalele culturale pentru următorii opt ani sunt fie deja stabilite, fie se știu deja finalistele. Anul viitor, de pildă, va veni rândul oraşelor Guimaraes din Portugalia şi Maribor din Slovenia, urmând ca acestea să predea ștafeta, în 2013, orașelor Marsilia, din Franţa, şi Kosice, din Slovacia.

Speranțele României, chiar și îndepărtate, sunt îndreptățite, deși – atrage atenția Constantin Chiriac – titlul a inflamat mai degrabă un fel de vanități locale și a născut mai puțin proiecte coerente care să se ridice la înălțimea acestor pretenții.

Ce regiune ar putea să atragă turiști în România? Am Maramureșul? Am! Am infrastructură culturală? N-am… Ce fac atunci? Investesc în Satu Mare și Baia Mare, fac o asociere între cele două și-i încurajez pe cei de acolo să vină cu un proiect coerent. Avem Bucovina… nici Suceava nu are infrastructură culturală. Delta Dunării… un miracol, nici acolo nu există infrastructură culturală, doar un singur festival de film. Tulcea nu are nimic. Atunci trebuie gândit un poriect global de dezvoltare, care să includă tot litoralul, Constanța împreună cu stațiunile, plus Delta”, spunea Constantin Chiriac la Festivalul de Teatru de la Sibiu, atrăgând atenția că o capitală culturală nu-i neapărat cel mai frumos sau mai faimos oraș al unei țări, ci orașul sau regiunea care au imaginat – atrăgând parteneri puternici (exact ca în cazul oricărui alt proiect de absorbție a fondurilor europene!)- cele mai credibile programe regionale de dezvoltare.



Citiţi şi

Amar Pelos Dois

Zilele Europei

Ce stă la baza nerușinării PSD

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
1,849 views

Your tuppence

  1. Un vizitator / 13 July 2011 10:51

    Da, n-am inteles noi multa vreme cam cum e treaba cu programul asta capitala culturala. Parca pretentiile cele mari erau la Cluj si Timisoara. Dar ce te faci cu proiectul, ca e serios. Si in timp ce cele doua se umflau in pene care-i orasul mai frumos, nimeni n-a spus ce are de gand sa faca. Sau poate o fi spus si nu stim noi…. oricum, pana in 2020…hmmmm, o sa avem o gramada de ani atunci. Sau, taman bine, mergem la teatru :))

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  2. Mirela Baron / 12 July 2011 18:14

    Găsesc ca articolul aduce o contributie fantastica pentru informare si stimulare de noi proiecte culturale care se referă direct la Romania Europeana .Multumim… 🙂

    Thumb up 1 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro