Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Roşu, verde, alb şi negru

29 October 2013

Lorenzo, 2 ani!

Pielea îi miroase încă a lapte.

Italian, blond, ochi albaştri, răsfăţat în colivia aurită a familiei. Care-i seamănă! Ori el seamănă familiei: toţi sunt blonzi, toţi delicaţi şi inelaţi!

Sosi şi ziua când Lorenzo află că lumea e mai largă decât fusta mamei!

Întâlneşte Raj!

Bot în bot!

Pe aleea strâmtă a unui parc.

Raj, 2 ani! Şi pielea lui miroase tot a lapte.

Indian, păr negru, ochi de tăciune, piele smolită.

Moment dramatic! Se sperie unul de altul!

Lorenzo urlă şi arată cu degetul său alb spre Raj.

Raj plânge şi el spre apărarea rasei!

Instinctiv, diversitatea celuilalt îi sperie. Nu vor altceva ! Ceea ce ştiu le dă siguranţă! Unul şi-ar dori numai blonzi în jur, altul doar tăciune!

Dramatic moment, spuneam!

Mamele, în sinea lor, şi-ar dori să-şi ia fiecare odrasla şi să schimbe repede cărarea. Dar nu ar fi educativ! Aşa că se privesc stânjenite şi încearcă să explice ceva. Nimeni nu le aude!

Lorenzo şi Raj continuă să se zvârcolească şi să ţipe spre disperarea păsărilor din parc care se decid să zboare, plictisite, spre locuri mai liniştite.

„Iarăşi un conflict rasial!“, ciripeşte una dintre ele.

Curioasă, temătoare, se apropie o fetiţă. ADN african, păr creţ legat în zeci de codiţe cu şnururi colorate. Are vreo 5 ani şi, cochetă, îşi tot netezeşte rochiţa.

Ascultă, înţelege, se apropie de cei doi ( motiv de noi ţipete) şi le spune clar în faţă:

„– Acum sunteţi la fel de urâţi amândoi! Nu e nicio diferenţă! Când plângeţi, sunteţi la fel!“

Se făcu linişte!

Da, Lorenzo descoperi că lumea e mai largă decât fusta mamei şi că sunt şi copii chiar mai negri decât Raj care-i păru, brusc, frumos!



Citiţi şi

„Copiii nu sunt cărți de colorat. Nu trebuie să-i umpli cu culorile tale preferate”

Când se mai aud doar ecourile

Societatea românească, frumoasa și bestiile

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
434 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro