“Să nu cumva să te împaci cu nesimţitul ăla!””Doamne, fereşte, mamă! Mă ştii pe mine atât de proastă?”

Catchy

29 August 2017

Ziua 1: Ştiţi cum e să aştepţi un telefon care, evident, nu mai vine? Pfff,cred că ştiţi… Deşi nemernicul, golanul autointitulat nu merită nici măcar să-i mai păstrezi numărul în agendă, verifici de cel puţin 20 de ori telefonul, sms-urile, whatsapp-ul şi instagramul, poate-poate o fi lăsat vreun semn pe undeva. Dar nu, se ţine băţos! Atât de băţos încât treci în extremă cealaltă: dacă o fi păţit ceva şi ferească bunul Dumnezeu eşti cumva responsabilă? Abia atunci începi să te agiţi… Cum ar fi, să dai sms-uri prietenilor lui: “Auzi, dar icsulescu ce face? Cum e? Mă simt vinovată că m-am purtat aşa…” Răspunsul lor vine instant: “Stai liniştită, negreşit o să-i transmit mesajul de la tine !” Iar tu începi să te simţi ca o imbecilă isterică.

Ziua 2: Cumva, treci pe lângă casa lui. Observi că are geamurile larg deschise. Face curat să-şi invite noua cucerire, cu siguranţă! Te trec toate apele pământului şi o senzaţie de leşin, deşi eşti la volan, în mijlocul intersecţiei. Oare am spus eu ceva, am făcut eu ceva atât de grav încât să nu merit măcar un cuvânt? Să fie reproșul că trimite mesaje unor pupeze de pe net? Că are lista de whatsapp plină de nickname-uri de felul Miafloricica, Beafrumi şi Magduțacruduța? Cine dracu’ m-a pus să trag cu coada ochiului în timp ce el tasta? Cine? Tâmpită ce sunt! Trebuia să-mi văd în continuare de curăţatul cepei pentru tocăniţă!

Ziua 3: Îţi aduci aminte de dimineaţă cum te privea în ochi pătrunzător în timp ce-ţi spunea că te iubeşte şi brusc te apucă aşa o jale de nu mai ai chef de nimic. Tăcere! Telefonul nu sună, semn că-i supărat rău. Ba da! Sună! Pffff, e mama! “Ce e ?” o întrebi plină de nervi că e ea şi nu e el. “Păi, am vrut să ştiu ce faci şi dacă eşti bine”, spune ea, mama. “Te-a sunat?” Te simţi vinovată că i-ai povestit toate cele şi ai implicat-o. Gândeşti chiar că, dacă nu-i povesteai, poate aveai o şansă să-l reprimeşti în patul tău, dar aşa… te supui judecăţilor ei. “Să nu cumva să te împaci cu nesimţitul ăla!” continuă mama foarte nervoasă. “Doamne, fereşte! Mă ştii pe mine atât de proastă?” o liniştesc, total neconvinsă de ce spun.

suflet pereche, cuplu
Ziua 4: Reciteşti ca nebuna mesajele de la el. Și plângi, și plângi… Oare nu cumva m-am grăbit? Dacă el are nevoie de tine şi, de ciudă că ai fost geloasă şi i-ai reproşat, te-a blocat pe facebook şi pe telefon şi acum mititelul suferă, plin de orgoliu? Trebuia să-mi muşc limba, la fel cum am făcut şi săptămâna trecută când am fost la mare cu grupul lui de prieteni printre care era şi o fosta mare iubire de-a lui. Toată seara la club n-am făcut altceva decât să-l spionez cum îşi trecea mâna peste braţul ăleia, ca din întâmplare, aşa… Şi cum râdea în faţa ei cu figura aia studiată a lui de mare cuceritor! Dacă-s nebună de gelozie! Și, da, asta e o boală care nu se tratează. Ce să mai zic de momentul ăla în care a luat-o de după talie? Era să fac apoplexie.

Ziua 5: Nu fu ziua în care Dumnezeu făcu lumina în mintea mea! Nuuuuuu! Nici pomeneală de aşa ceva! Cu ochii umflaţi de plâns, m-am urcat în metrou, cu căştile bubuind de Issues, Julia Michaels. Pe care evident că am ascultat-o de 30 de ori la rând. Și cu cine credeţi că dau nas în nas? Cu vară-să! Mă scurg pe scaun lângă ea şi o întreb, aşa, ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat: “Auzi, dar el ce face?” Ea se uită la tine şi-ţi spune fără menajamente “Păi, e plecat la….” Eu simt că mă prăbuşesc de pe scaun, ea ciripește ca de obicei.

Ziua 6: Daaaaa! Mi-am scris pe o hârtie, mare şi cu cel mai gros marker negru: “Proasto!” şi mi-am pus-o pe frigider, sub magnetul cumpărat din vacanţa în Grecia în care am fost cu el anul trecut. Da, magnetul acela mare şi chicios, dar cumpărat de la un chioşc unde vindea o grecoaică care-i plăcea lui. Şi tare-i mai dădea târcoale, zilnic. Se împrieteniseră şi pe facebook, na! “Proasto! Proasto! Proasto! ” E bine aşa?

Ziua 7: Să mai continui?

Guest post by Dana Ionescu

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Astfel de oameni nu pot fi niciodată şterşi, anonimi sau fără sclipire

Mi-am părăsit familia, copiii, pentru o himeră

M-am schimbat, ați înțeles?

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
8,084 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro