Să văd că mai zici “nu pot, e prea târziu”

Ioana Duda

7 April 2015

Ioana DudaStrăbunica mea a murit la 90 de ani. Cu cartea de istorie a României sub cap şi un volum de poezii de Eminescu. Până în ultima clipă a refuzat să iasă din casă fără ciorapi apretaţi, mănuşi şi pălărie. Aşa mi-o amintesc. Iarna, cu un palton negru din lână, cu pălărie şi mănuşi negre. Vara, cu rochie (întotdeauna rochie ori fustă), pălării în culori deschise şi mănuşi.

A fugit din Basarabia pentru că veneau ruşii peste ele. Şi-a luat fetele, aşa, văduvă cum era, s-a urcat într-o căruţă, a luat câteva lăzi cu cărţi şi una cu pălării, a lăsat toată agoniseala acolo şi a plecat. La Teiuş, în Ardeal.  Mânca puţin. Se plimba mult. Citea. Cosea. Deşi avea două fete, a mai înfiat un copil, o căţelusă şi o pisică. Unde mâncau trei, cu siguranţă mai era loc pentru alţi trei.

Ne povestea istoria României şi ne recita în neştire. A fost împăcată cu ea însăşi şi echilibrată. De aceea a trăit până la 90 de ani. Sunt sigură că ar fi vrut să mai trăiască vreo 100, de atunci încolo. Cine vrea să moară, până la urmă?

Misao Okawa, cea care a intrat în Cartea Recordurilor ca cea mai bătrână femeie din lume, avea 117 ani când a murit. Cu puţin timp înainte a spus lumii întregi că viaţa i se pare prea scurtă. Misao era fiica unui croitor de kimonouri. A supravieţuit celor patru nepoţi şi celor şase strănepoţi. Întrebată care e secretul longevităţii sale, a răspuns cu nonşalanţă: “Şi eu mă întreb acelaşi lucru”. Ne place, nu?

Tot o japoneză, în vârstă de 100 de ani, a spus că visul ei e să înoate până la 105 ani, dacă va mai trăi. Mieko Nagaoka a câştigat sâmbătă competiţia de înot pe distanţa de 1500 metri. A înotat încontinuu o oră şi 15 minute. Şi dacă tot vorbim zilele acestea de respect, toleranţă şi acceptare, să ştiţi că japonezii au, la concursurile de înot, categoria de vârsta 100 – 104 ani.

mieko

Că Mieko Nagaoka va intra ori nu în Cartea Recordurilor, prea puţin contează. Această femeie demonstrează lumii întregi că niciodată nu e prea târziu pentru a-ţi trăi visurile. Gândiţi-vă că s-a apucat de înot la 82 de ani, având nevoie de terapie. S-a îndrăgostit de acest sport şi a început să îl practice constant. În scurt timp participa la competiţii în întreaga lume.

După ce v-am povestit toate astea,  mă uit în ochii voştri şi vă întreb: ce vă opreşte să puneţi frica în cui şi să vă trăiţi visul? Daţi-i bătaie.  Că, vorba lui Misao, viaţa e scurtă, iar visurile sunt multe şi frumoase. E simplu. Există o singură regulă în jocul acesta al visurilor împlinite: fără frică.



Citiţi şi

Și poate că și tu ai vrea altceva, dar ce dracu’ o să zică mă-ta şi vecina de la parter dacă-l laşi?

Singură, dar liniştită

Georgia

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
1,147 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro