Scrisoare către amanta care am fost

Catchy

3 March 2016

Am 42 de ani şi ştiu că soţul meu are, de mult timp, o amantă. Desigur, nimic de pe altă lume, din păcate. Sunt resemnată, ca şi când aş fi aşteptat ca viaţa să-mi ofere această experienţă. Pentru că şi eu, la rândul meu, în urmă cu 20 de ani, am fost amantă… Aşa aş vrea să pot să-mi trimit câteva rânduri, iar eu, juna de 22 de ani, visătoare şi proastă, să le citesc în dimineaţa zilei în care el, prietenul tatălui meu, m-a invitat pentru prima dată la o „cafea”.

cuplu

„Orice scrisoare începe cu „draga mea”, însă acum nu mi-eşti dragă deloc. Voi avea ceva de furcă să te pot ierta şi îndrăgi până la urmă. Eşti tânără, mai mult un copil decât un adult, deşi legea spune altceva. Niciodată nu ţi-ai ascultat intuiţia, niciodată nu ţi-ai ascultat raţiunea. Mă întreb dacă ai asculta vocea remuşcării, dacă ai putea-o auzi, din viitor. Căci, dacă m-ai auzi:

– ţi-aş spune că fericirea pe care crezi că o vezi azi, când te uiţi în ochii lui mincinoşi, este amabalajul efemer al suferinţei;

– ți-aș spune că ceea ce consideri tu ca fiind libertate de decizie este, de fapt, obedienţă oarbă – îi urmezi instinctele, te laşi legănată de ipocrizie şi te alini cu gândul la dreptul tău la iubire;

– ţi-aş spune că tocmai ceea ce consideri tu iubire este doar criza lui de identitate şi naivitatea ta exploatată de interese străine de sentimentele tale;

– ţi-aş spune că ceea ce tu consideri a fi vina „ei”, a femeii al cărei soţ „te-a cucerit”, este, de fapt, vina voastră, a celor care au luat decizia de a se sui cu bocancii peste sufletul ei: tu din prostie, el din nepăsare;

– ţi-aş spună că promisiunile lui (oricare) nu sunt decât nade menite să te prindă în plasa sa, atât cât are el nevoie, atât cât vrea el să te ţină;

– ţi-aş spune că ceea ce consideri tu firesc între un bărbat şi o femeie, în situaţia ta, este uciderea cu premeditare a unei familii;

– ţi-aş mai spune că experienţa de viaţă de care ai nevoie nu se construieşte prin paturi străine, ascunsă, din planul doi, din umbra în care stai pe banca de rezervă, aşteptând prima ocazie pentru a-l mulţumi;

– ţi-aş spune că lacrimile tale care vor fi urmat repede după primele luni de relaţie clandestină nu vor fi fost din cauza destinului potrivnic, ci din cauza refuzului tău de a accepta realitatea;

– ţi-aş mai spune că ai greşit încă o dată faţă de tine atunci când, izgonită din patul şi din viaţa lui, ai aranjat acea întâlnire penibilă şi dureroasă pentru amândouă, între tine şi soţia lui şi că argumentul tău că-i porţi copilul nu o privea nicicum pe ea;

– ţi-aş mai spune şi că decizia de a păstra sau nu copilul trebuia să fi fost a ta;

– ţi-aş mai spune că viaţa ta a fost ciuntită încă de la început, acceptând jumătăţi de măsură, umilinţă şi, în cele din urmă, resemnarea, dar şi povara viitoare a regretelor;

– dar, mai presus de orice, ţi-aş spune că toate acestea te-au făcut femeia de azi care îşi priveşte fără glas soţul şi, deşi ştie că el calcă strâmb, înghite cu noduri realitatea, sfâşiată între vină, suferinţă şi neputinţă, copilă fără minte…”

O cititoare fidelă



Citiţi şi

Și poate că și tu ai vrea altceva, dar ce dracu’ o să zică mă-ta şi vecina de la parter dacă-l laşi?

Cum ne îmbolnăvim singuri

„Chiar ṣi aici trăiesc oameni?”

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
21,618 views

Your tuppence

  1. Bianca / 17 January 2017 21:40

    Nu vreau sa te jignesc. …dar, vb ca o femeie frustrată. …Ai doar o viață , la ăsta trebuie sa te gadesți, nu sa lovești în amanta …De ce lovești numai în amanta?!

    Thumb up 0 Thumb down 2
    Reply
  2. Ana-Maria / 24 March 2016 22:53

    Concluzii corecte!

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  3. Cristian Barbarosie / 4 March 2016 23:28

    Eu cred ca putem vedea lucrurile si invers. Daca ar putea, amanta care ai fost i-ar scrie si ea o scrisoare sotiei care esti. Te-ar intreba : daca stii toate astea, daca esti mai inteleapta la 42 de ani decat sunt eu care am 22 de ani, de ce suporti ? De ce te resemnezi ? De ce nu te respecti ? Eu nu m-am respectat pentru ca nu aveam inca intelepciunea necesara, experienta de viata necesara. Dar tu ai alta varsta, de ce nu te respecti ? De ce inchizi ochii cand sotul te inseala ?

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 22 Thumb down 2
    Reply
  4. Claudia / 4 March 2016 14:34

    Cred ca daca ar fi fost sa citesti randurile astea acum 20 de ani n-ai fi inteles nimic din ceea ce intelegi acum.Pentru ca la 20 de ai suntem tinere,frumoase si naive. Lumea ne apartine, dragostea ne apartine, am inventat-o chiar,putem face greseli fiindca mai avem timp destul s-o luam de la capat..
    Mi se pare un text cu gust de trista resemnare si mi-e cam greu sa inteleg de ce o femeie de 42 de ani accepta ca sotul sa aibe o aventura de o bucata de vreme doar pentru ça si ea a fost odata mai de mult amanta. Vreau sa cred ca nu-i doar atat, ça nu-i doar un fel de-à te pedepsi zicandu-ti ça platesti pentru un rau pe care l-ai facut…Fiecare are motivele personale sa ramana sau sa plece dintr-o relatie si nimeni nu-i de judecat. Ma intreb doar de ce barbatul are o amanta de-o bucata de vreme si nici macar nu o face pe ascuns?Poate ceva pe undeva e cam putred…

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 12 Thumb down 2
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro