Se caută România!

Liliana Angheluță

8 August 2013

Emigranţii se întorc, în acea scurtă încercare de a-şi regăsi rădăcinile.

E o vacanţă aşteptată timp de-un an de dor.

Se fac bagaje, se caută maşini de transport, se leagă prietenii de dragul unui drum în comun… Toţi se visează “acasă”!

foto: D’Alessio Nicola (Italia)

 Între timp, România rămâne pe primul trist loc european la mortalitatea infantilă (rata e dublă faţă de media celorlalte ţări).

Bolile aparatului respirator fac ravagii.

Locuinţele sunt insalubre, extrem de multe apartamente sunt din cele vechi, făcute în grabă muncitorească, umede şi fără sistem de încălzire. Tratamentele sunt scumpe, dispensarele medicale săteşti sunt deseori acele locuri unde baţi la uşă dar nu deschide nimeni. Dacă tot vorbim de locuinţe, sunt peste 3 milioane fără canalizare. Socotind o medie de 2 persoane /casă, înseamnă că în jur de 6 milioane de români încă se spală la lighean, lucru de neconceput în alte ţări.

Se pregătesc bagaje, se caută maşini…

Între timp, 44% dintre pensionari trăiesc sub limita decenţei.

Mănâncă din ce în ce mai puţin, dau jumătate din pensia de nimic pe medicamente, unii îşi usucă pampers-ul şi-l mai folosesc odată, nu se îndură să-şi schimbe ochelarii şi nici să-şi facă analizele. Trăiesc aşa, de azi pe mâine, plini de dureri şi cu conştiinţa c-au muncit o viaţă de om…degeaba!

“Noroc” că durează puţin chinul, pentru că România e pe primul loc și la rata scăderii populațieimunca.

Se moare mult, de frig, de boli netratate, de anemii şi de inimă neagră!

Tot între timp, tinerii bat la uşi închise, trimit CV-uri peste tot şi nu reuşesc să-şi găsească de muncă. Asta în timp ce străinii ne cumpără pământul şi fermele abandonate şi le readuc la viaţă cu bun profit.

Pentru ei!

Noi continuăm să abandonăm şi alţii continuă să cumpere terenuri şi fabrici.

Jumătate din populaţia activă a României a emigrat.

Unii, mulţi, se întorc acum pentru a-şi găsi rădăcinile…

Bărbaţii vor sta la o bere cu amicii, vor avea grijă să-şi plimbe neamurile în maşină şi vor înjura câinele în italiană.

Femeile vor privi cât au crescut pomii în lipsa lor, vor face slujbe pentru pomenirea morţilor, vor mângâia fiece lucruşor al casei în care se simt străine oricum.

Se caută maşini, se fac bagaje, se caută România!

Citiţi şi

Tu ești…

Iubirea nu doare. Iubirea nu omoară

Second Cup, nu așa te bați cu Starbucks!

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
1,342 views

Your tuppence

  1. Rana pe inimă | Catchy / 26 October 2013 8:45

    […] fjs.parentNode.insertBefore(js, fjs); }(document, 'script', 'facebook-jssdk')); Tweet Fiece emigrant are povestea lui, rana sa pe inimă. Unii au nimerit bine, alţii prost. Unii au plecat la rude, […]

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  2. Cum să furi bijuterii în zece paşi | Catchy / 23 October 2013 12:50

    […] o femeie, maşina este departe de a fi un simplu mijloc de transport personal, menit să faciliteze deplasarea din punctul A în punctul B. Maşina unei femei este orice […]

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  3. reevaitte / 10 August 2013 23:21

    nu mai putem fara straini care sa ne cumpere pamantul. nu stim s-o facem singuri. (si nu putem avea pretentia sa ne salveze cineva din *altruism* fara ghidon.)
    suntem multi, rai si prosti, din ce in ce mai inciudati si, culmea, mai neschimbati in esenta.
    nu stiu de unde rezistenta la schimbare, probabil e-n fibra complexului postceausist ‘eu stiu mai bine’. derivat direct din neputinta, nu ne-a invatat nimeni ca neputinta mai poate duce la ambitie, la autoperfectionare sau (macar) la erate.
    deci, la putinta.

    mai sunt si cei care nu se intorc ca sa bea bere sau sa isi pieptene optimile de limbi straine pescuite. noi ne izbim cu capul cel mai tare de cei ‘plecati si smecheri’.
    noi stam cu lupa pe structura, nu pe forma – structura fara legatura cu plecat-venitul, cea bine opintita in fiecare geam, in fiecare obicei vetust, in fiecare aroganta-de-nesiguranta.
    si-n fiecare dicteu critic fara urma de constructiv.

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  4. Simone / 9 August 2013 0:56

    Asta se intampla peste tot in lume, Liliana (tari, prin excelenta de emigratie gen Irlanda de exemplu, isi atrag inapoi diaspora prin evenimente gen “The Gatherings”) si fac bine tarii de origine, economic vorbind. Asta mai ales cand turismul nu este chiar in floare cum este cazul Romaniei..cateva milioane Euro pe sezon intrate in tara prin buzunarele unora care aduna numerar de prin alte economii europene nu fac decat sa ajute, nu-i asa?
    Nu am inteles insa punctul tau de vedere, dupa ce am citit articolul, daca numesti emigranti pe romanii care lucreaza cateva luni pe an in Italia/Spania iindca au dreptul? Altfel, romani gen colegul tau, Mircea Ciungu, spune raspicat ca nu-i lipseste Romania si sunt sigura ca este o carte de vizita impresionanta ptr Romania indiferent unde merge, ca roman, mult mai mult ca cei ramasi acasa!
    Am citit articolul Mihaelei vis-a-vis de Mamaia si mi-a placut concluzia ei: saracia nu e scuza pentru mizerie, obezitate, as adauga..boli. Asta se trage fundamental de la lipsa de educatie (inclusiv gastronomica!), fara legatura cu emigratia. Asa ca nu inteleg retorica ta vis-a-vis de situatia codasa a Romaniei in boli de plamani si altele. Te invit sa mergi in Bulgaria sa vezi cum arata saracia, poate in Serbia pe langa Pristina, insa tot acolo o sa gasesti oameni decenti in saracia lor..
    Sunt de acord cu tine ca e trist ca satele romanesti sunt locuite numai de batrani, ca majoritatea tinerilor/fortei de munca au plecat din tara, insa cat timp nu se cultiva un sambure de emotie nationala in sufletele tinerilor plecati (care incepe chiar cu mormintele celor dragi ramase acasa descrise de tine), ei or sa aleaga pragmatic unde sa traiasca in lume; insa ironia nu-i decat fratele mai mic al urii-si in cazul asta, nu cred ca ajuta!

    Thumb up 2 Thumb down 0
    Reply
    • liliana / 9 August 2013 16:23

      Simone, mă refeream la toţi acei emigranţi români care sunt plecaţi de ani buni din ţară şi lucrează în toate domeniile, pretutindeni. Nu reuşesc să se mai întoarcă definitiv, doar odată pe an şi unii nici atunci. Cât timp cei din ţară vor avea nevoie de noi aici…nu e cale de întors.Şi e nevoie! Pt părinţi şi copii, pt tinerii fără loc de muncă şi bătrânii neputincioşi! Nu era ironie, ci multă durere! Ne e dor să aprindem o lumânare la morminte şi să ne vedem copacii din faţa casei! Tuturor!

      Thumb up 2 Thumb down 0
      Reply
  5. Simone / 8 August 2013 18:01

    ..and the point is…??! un mambo-jambo fara logica ori concluzie!:)

    Thumb up 1 Thumb down 2
    Reply
    • liliana / 8 August 2013 22:10

      Pt Simone: Câtă vreme în ţară e aşa cum e, câtă vreme mulţi depind de ajutorul economic al emigranţilor, vom fi mereu cu bagajul pregătit, călătorie dus – întors…

      Thumb up 2 Thumb down 0
      Reply
      • Simone / 11 August 2013 1:15

        Mda, sunt de acord ca descrieti o realitate trista, insa intr-o lume normala nu trebuie acceptata sub nici o forma: parintii sunt ajutati de copii si nu vice versa; altel nu avem de-ajuns romani gen Moromete, sa puna batul pe multimea de Nila si Paraschiv care stau la umbra..plangandu-se (sau trimitand..cv-uri!:) Imi vine in minte o scena din “Cinema Paradiso” in care un tanar este trimis in lume din satul natal cu ideea: “Nu mai vreau sa vorbesc cu tine! Vreau sa vorbesc despre tine!” Parca-i altfel de educatie, nu-i asa? Toate cele bune!

        Thumb up 2 Thumb down 0
        Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro Web analytics

catchy.ro