Second Cup, nu așa te bați cu Starbucks!

Dragoș Stancu

10 February 2017

Dragoș StancuSunt imaginea standard al wanna be antrepreneur-ului român. Și când lucrezi 16 ore pe zi, ca să nu lucrezi 8 ore la program, te trezești des prin cafenele cu laptopul înfipt în vreo priză și cu caștile în urechi, pe cine știe ce chill out sau doar ca dopuri mute care să îți dea mai multă liniște. Când cafeaua este amară și rea, lucrezi energic, alteori, când cafeaua este aromată, plină și cremoasă, visezi la spirit, la trupuri și la sens. Dar despre cum sa îți comanzi cea mai bună cafea în alt articol.

Prin drumurile mele, am ajuns în cel mai nou mall din București, o combinație de modernism americănesc cu neutrul natural  nordic, o arhitectură curată, cu spații generoase și cu un ceva care te face să te simți bine.

Povestea începe în momentul în care sirena de verde nu m-a atras suficient (deși sunt fan declarat), iar la orizont vedeam multe alte cafenele. Zâmbesc și îmi zic: azi testez altceva.

cofi

Un logo frumos, frunza de arțar, îmi dă o oarecare senzație de încredere, spațiul cu un touch ușor minimalist, o notă de confort. Până la intrare, toate bune și frumoase. Bine, lustrele sunt din alt film, dar cine sunt eu să judec. Când intru, ce să vezi, să îmi cadă ceasul de la mână, un afiș A3 plastifiat mă anunță plângăcios că îmi va fi frig și că nu e vina lor, e vina Mall-ului, rafturile de proastă calitate parcă recuperate de la mobilier SH și prăjiturile neatrăgătoare făcute parcă doar să expire târziu. Ia de aici primire, ia atmosferă, ia și simte-te bine! Dacă tot îți faci un business, oricare va fi el, ai trei secunde să faci impresie, nu mai mult, nu mai puțin, cei ce te vizitează te judecă, nu o fac pentru că au ceva cu tine, o fac pentru că fac comparații și știu că au opțiuni.

În mintea mea: lasă, mă scot la oameni, mă vor umple de căldură. Zâmbesc, ușor trist, și ea îmi zâmbește și mă salută cumva stânjenită. Am renunțat instant la cafea, un barista trist nu are cum sa faca o cafea bună, poate doar dacă esti Emo. Vreau să o înveselesc puțin și-i dau o „ancoră”: ce înseamnă funza de arțar din logo? Ea, ușor conspiraționist: nu știu, este logoul LOR! Zbang! Mi-a căzut telefonul pe jos și s-a spart în o sută de mii de bucăți. Înapoi în mintea mea, strigând: „Măi, femeie, e brandul tău, e mai important decât uniforma, ești tu în fața mea, Clientul!” Dacă tot lucrezi într-un loc, dacă te-ai trezit dimineața și ai plecat de acasă și, mai ales, dacă lucrezi într-un job unde se presupune că parte din veniturile tale vin din tips, prima regulă, zâmbește-mi, a doua regulă, bucură-te că mergi la muncă, vei avea o zi mai frumoasă. Și iar, dacă ești patron, poți să ai cele mai bune prețuri, cea mai bună locație și cele mai bune produse, nu contează, Clientul te percepe cum aleg oamenii tăi să te reprezinte, investește timp în ei, fă-i să se apropie de brandul tău.

Iau un ceai! E sărat, frate! Nu sunt chitros, dar dă-mi un motiv să îți plătesc mai mult decât la celelalte cafenele din Mall. Iar voi nu aveți motive, cereți mai mult doar pentru că puteți. Clienții nu comentează, de jenă, de silă, de milă, Clienții doar pleacă, iar asta nu mai e vina Mall-ului. Poate ceaiul tău era special, dar nimeni nu mi-a spus, iar când tu (oamenii tăi) nu vorbesc cu mine, eu te judec, iar. Bine, cred că e și vina mea, probabil arătam dubios, deși îmi pusesem blugii noi. Nu mi-a mai fost recomandat nimic în plus, ori fața mea ori poate nici voi nu credeți în ce vindeți, una din două.

Am lucrat tot timpul cât am stat la voi, la plecare m-am salutat cu frunza roșie de arțar, care parcă se scuza cumva. Nu cred că m-aș întoarce la voi, nu pentru că nu m-ați salutat la plecare sau pentru ca internetul merge prost, ci pentru că așa fac Clienții cărora nu le-a priit. Știu, sunt pretențios.

Altfel, un loc cu potențial, o investiție serioasă aici si în alte patru locații în zone frumoase din urbe. Aș vrea să revin într-o zi pentru o a doua ceașcă de cafea și să vă regăsesc veseli, bucuroși de Clienți, mândri de brandul vostru frumos și, nu în ultimul rând, prosperi.

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.

Citiţi şi

Iubita, hai că mai vorbim, trebuie să fac acum ceva urgent. Te pup, pa, pa!

Sex, normal, că doar nu-s chiar așa bou

Vai, dar nu trebuia!

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
351 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro Web analytics

catchy.ro