În timp ce în Statele Unite, din cauza jenei financiare în care se află comercianții, evenimentul Fashion Night Out a luat o pauză anul acesta, în București, pe 30 mai, se organizează în premieră unul asemănător, doar aparent mai modest, pentru că este destinat brandurilor de lux (sic!).
Dar să vedem când și unde a început această modă. În 2009, gigantul media Condé Nast lansează la New York conceptul de eveniment Fashion’s Night Out (FNO), ca pe o necesară ocazie de a celebra plăcerea de a cumpăra, zădărnicită de criza aflată la apogeu în America. Magazinele care au intrat în acest joc cu speranța de a și vinde au pus de atunci la bătaie bugete însemnate și și-au așteptat potențialii clienți cu program prelungit, o tratație minimalistă, dar scumpă, și cu reduceri nu neapărat tentante. Pentru că un 10% tăiat din preț n-a sporit vânzările nici cât să acopere cheltuielile de protocol. Confirmarea repetată ani la rând că marile cumpărături, mai ales când e vorba de lux, nu se fac la marile evenimente a domolit zelul americanilor, cei care au pornit moara nopților albe de shopping. Și, deși din 2009 și până în 2012 evenimentul popular și la propriu, și la figurat, a fost organizat în peste 500 de orașe americane și 30 de altele răspândite în toată lumea, astăzi, pe prima pagină a site-ului evenimentului, te întâmpină un banner în care se anunță că America zice pas. Iar pe următoarea pagină vezi că numărul țărilor care vor ține totuși în septembrie steagul Vogue sus pentru a cincea ediție este de doar 19.
Acum, să revenim la București, unde, tocmai pentru că e vorba de lux, ideea mi se pare nu doar temerară, dar și păguboasă. Și-am să explic de ce. Piața românească nu s-a maturizat la acest segment îngust prin definiție, așa încât selecția a devenit, volens nolens, eclectică. De înțeles până la un punct organizatorii, pentru că, respectând luxul, lista ar fi devenit foarte scurtă, și evenimentul, fără rost, știind că fiecare brand își răsfață periodic clientela cu evenimente in house, de bună calitate, discrete și profitabile. Dar dincolo de acel punct, încercarea de a alătura forțat sub umbrela luxului nume inegale este o concesie impardonabilă care mărește și mai mult confuzia în rândul consumatorilor.
Sigur că un astfel de eveniment ar putea fi un bun prilej de socializare la o oră târzie, familiară celor cu standarde de trai peste medie, la o cupă cu șampanie și o “canapea”, dar mă tem că publicul atras nu va fi într-un procent mulțumitor din categoria celor pe care-i vizează și visează retailerii ori măcar din cea a viitorilor cumpărători, aspiraționalii, care ar mai avea doar puțin de așteptat până să-și poată permite. La fel cum nu cred că atmosfera unei astfel de nopți anunțate din titlu ca “specială” va fi acoperită, de va merita, onest și pe măsură, măcar de bloggerii de modă. Care nu au, pe de o parte, experiența evenimentelor de lux, ei nefiind tocmai cap de listă când se trimit invitațiile, și, pe de alta, nici curajul de a trece, măcar din interes profesional, pragul psihologic și fizic spre brandurile de lux.
În fine, evenimentul se va întâmpla oricum, revista Elle fiind cea care-l recomandă, și trei vor fi zonele în care mărcile prezente în România își au magazinele proprii sau coabitează în multibranduri: Calea Victoriei, Calea Dorobanți și The Grand Avenue din hotelul JW Marriott. Și mi-aș dori, de dragul eforturilor făcute de brand manageri, toate femei dedicate acestei meserii frumoase, ca joi seara, până la miezul nopții, cele 46 de magazine să fie pline și după, goale. Rafturile included.
Update 7 mai 2014: pe 8 mai se va organiza cea de-a treia ediție. Cineva este foarte insistent, dar nu și convingător, fiindcă mare parte din brandurile importante s-au retras. Nu e o noapte de reduceri, ci de shopping… Or fi înțeles invitații asta?
Citiţi şi
Andreea Diaconu, un model de româncă
Săptămâna modei haute couture de la Paris și rochiile care te lasă fără aer
Noua generație a femeilor fără vârstă
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
