Și-a luat „like”-ul înapoi!

Catchy

20 July 2017

Ne-am luat prea în serios viața din online. Uneori, singura viață pe care o avem. Pagini, grupuri, perete personal, postări, distribuiri și aprecieri sunt ingredientele de bază ale fericirii noastre virtuale. Dar mai presus de toate, domnește sfântul „like”. Știu ca facebook-ul l-a tradus în conformitate cu limba în care este setat (și în română a ieșit „îmi place” alternat cu „apreciere”), însă toată esența și forța sa se concentrează în forma sa originală.

De dragul unui „like” se duc lupte aprige: cu sine – pentru cel mai reușit selfie, cea mai inteligentă, haioasă și cu lipici la public postare, cu alții – pentru cel mai breaz comentariu, cel mai îndrăzneț, cel mai acid, cel mai inspirat etc, cu însuși facebook – atunci când din cauza vreunui bug sau a unei raportări dispar aprecierile (adică „like”-urile) sau chiar postarea cu pricina cu totul.

Cine spune că viața online e simplă? Că fugim de cea reală pentru că aici suntem (mă rog, părem că suntem) tot ceea ce în realitate am eșuat să fim… Poate, dar fără „like”-uri, de fapt, suntem nimeni și aici.

„Like”-ul este moneda de schimb universal valabilă în lumea rețelelor de socializare. El te validează, te propulsează către succes, îți dă aripi și încredere în tine, îți dă iluzia reușitei. Desigur, nu are sens să intrăm în detalii, să ne punem problema care reușită… căci este numai o hologramă, dar una suficientă cât să hrănească și să umfle artificial orgolii triste.

Ei, și atunci când se produce nenorocirea și cineva își retrage „like”-ul, pare că s-a declanșat Armaghedonul. Deci nu tu eroare, nu tu raportare, nu tu nimic, ci, pur și simplu, o înjunghiere pe la spate. Un fel de uite-l, nu e! O trădare în toate regula. O nenorocire, o lovitură mârșavă menită să deschidă cutia Pandorei în viața celui care a pierdut acel „like”. Cum este, oare, posibil, suflet de păgân, să faci una ca asta? Cum poți să încalci regulile nescrise ale bunei conviețuiri în minunata lume virtuală?

femei bautura

Măi, oameni buni, decât să suferiți – virtual și real – pentru o astfel de pierdere (da, nedreaptă, bla, bla), oare nu are fi mai bine să-i dăm vieții reale un mare „like”, închinând în cinstea ei și a noastră un… pahar? Întâlnindu-ne cu niște prieteni în carne și oase? Ocupându-ne puținul timp liber cu un hobby? Călătorind? Riscând și… iubind? Sărbătorind dragostea fără frică alături de oameni cât se poate de imperfecți, dar… palpabili, concreți, reali? Care nu se hrănesc cu imagini cu mâncare de pe facebook, cu poze cu băutură, cu aprecieri și comentarii, cu nimic din ceea ce ține de spațiul virtual? Care pot să-ți fie aproape la modul practic, fizic, firesc? Pe care să te bazezi și la bucurie, și la tristețe? Pe care să-i ai lângă tine și la nuntă, și la durere? Şi pentru care un trist și nesemnificativ „like” pe internet – fie că e dat, primit sau luat înapoi, să nu aibă nicio… valoare?



Citiţi şi

Nepotrivire

“To test list” în loc de “to do list”

„Cf frumuoas-o? Îmi plake ochi tei”

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
10,869 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro