Şi bărbaţii se plâng câteodată de sexism

Andreea Petrescu

31 August 2012

Un poliţist din Maryland, Statele Unite, a dat în judecată administratorii unui poligon de tragere pentru ceea ce se cheamă „reverse sexism”. Motivul care l-a determinat pe bărbatul în vârstă de 34 de ani să pună piciorul în pragul discriminării a fost unul cât se poate de serios: în fiecare zi de luni a săptămânii, femeile au voie să tragă cu arma gratuit. Derrick Hunter nu ar fi „vânat” acest pont dacă nu s-ar fi nimerit în lunea nepotrivită la locul cu pricina. În ziua fatidică, două femei au fost lăsate să intre în poligon fără să achite vreun dolar, deşi cu doar câteva minute înainte Derrick şi alţi bărbaţi fuseseră siliţi să plătească 15 dolari fiecare. Revoltat, omul a decis să ceară 200 de mii de dolari despăgubire şi să înainteze o plângere la Comisia pentru Drepturile Omului din comitatul de care aparţine.

Una dintre explicaţiile pe care bărbatul le-a oferit membrilor Comisiei a fost aceea că, tată fiind, îşi doreşte să fie un exemplu pentru copiii lui în ceea ce priveşte respectarea drepturilor. Şi, declară el, dacă accepţi de prea multe ori să fii călcat în picioare, toţi vor ajunge să profite de pe urma ta. Administratorul poligonului a răspuns acuzaţiilor spunând că practica reducerilor diferenţiate este una benefică pentru afaceri şi că ea se aplică şi în alte ramuri, în cazul vârstnicilor sau al copiilor, fără ca asta să fi devenit vreodată o problemă.

Avocatul angajat de Hunter este însă vehement în a-şi apăra clientul. El a declarat postului ABC News că oamenii pleacă în general de la premisa că bărbaţii trebuie să accepte orice doar pentru că sunt bărbaţi. Acelaşi avocat, Jimmy A. Bell pe numele său, a dat în judecată un salon de cosmetică în 2010 tot pentru discriminare, când a fost taxat suplimentar pentru manichiură şi pedichiură. O pedichiură pentru femei costa 20 de dolari în respectivul salon, comparativ cu 22 de dolari în cazul bărbaţilor, în timp ce pentru manichiură bărbaţii erau taxaţi cu un dolar în plus. Bell a spus, în apărarea sa, că situaţia neplăcută în care a fost pus i-a cauzat un stres major şi un şoc emoţional profund.

Problematica „sexismului inversat” nu este una inventată de Bell şi de clientul său, ci a început să aibă tot mai mulţi adepţi în ultima vreme. Aceştia susţin că bărbaţii suferă de fapt în tăcere şi că au parte de cele mai neplăcute şi riscante slujbe (precum cele de vidanjori, gunoieri sau coşari), de cele mai puţine reduceri, primesc tot mai rar custodia în cazul unui divorţ şi mai sunt şi luaţi peste picior prin reclame.

În luna mai a acestui an a ieşit de sub tipar o carte cu titlul formulat ca parafrază la The Second Sex scrisă de Simone de Beauvoir. The Second Sexism, scrisă de filosoful David Benatar, a iscat, aşa cum era de aşteptat, vâlvă atât printre adepţii feminismului cât şi printre contestatarii lui. Autorul afirmă că bărbaţii sunt încă de mici pedepsiţi mai aspru decât femeile, iau mai des bătaie de la părinţi şi educatori, sunt discriminaţi în practicarea serviciului militar, în familie şi chiar în faţa legii sau în acordarea de granturi universitare. Statisticile par să îl susţină pe Benatar. În Marea Britanie, bărbaţii lucrează în medie 39 de ore pe săptămână, comparativ cu 34 în cazul femeilor şi sunt mai predispuşi bolilor cardiovasculare. Discuţia poate fi extinsă şi asupra concediului de maternitate şi a altor beneficii acordate femeilor în perioada sarcinii şi după naşterea copiilor, unul dintre motivele pentru care, tot în Marea Britanie, a fost înfiinţat un institut care apără drepturile taţilor (Fatherhood Institute).

Şi iată de unde am plecat şi unde am ajuns. Să fie Derrick Hunter, Jimmy Bell şi David Benatar exponenţi ai unei noi ere, cea în care bărbaţii nu se mai simt confortabil cu propriul statut? Probabil că, aşa cum se întâmplă de fiecare dată, cineva trebuie să fie întotdeauna nemulţumit de mersul lucrurilor. Am trecut oare în ultimii ani de la asuprirea femeilor la nedreptăţirea bărbaţilor? Uităm atât de repede că balanţa a fost înclinată în sens invers timp de secole, sau echilibrul este într-adevăr foarte greu de atins?



Citiţi şi

Femeile bune trebuie luate de lângă idioții care nu le merită

Nu, honey, f*te-o pe mă-ta, block și adio!

Arătam ca Brad Pitt – foarte blond și foarte nef*tut

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
1,013 views

Your tuppence

  1. Belle d”Imagination / 19 September 2012 19:43

    Nu se poate vorbi despre o balanţă fiindcă nu se poate vorbi de o egalitate în drepturi. Nu suntem egali dpdv biologic aşa că nu putem avea aceleaşi ”privilegii”. Putem vorbi doar de complementaritate şi respect reciproc.

    Thumb up 1 Thumb down 0
    Reply
  2. patricia / 3 September 2012 11:07

    De fapt, acestea sunt reactii ale barbatilor care nu se impaca cu pierderea privilegiilor pe care societatea construita de ei si pentru ei. Pierderea treptata a controlului asupra femeilor ii irita de fapt. De cand femeile au inceput sa aiba acces la resursele pana acum rezervate exclusiv barbatilor, (la bani adica), barbatii cauta noi metode, mai subtile, de conservare a situatiei care ii favoriza neconditionat pana acum doar pentru ca erau barbati.

    Thumb up 1 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro