Și eu am ceva care…

Mihaela Cârlan

12 July 2016

mihaela-carlanDe citit neapărat după ‘Am ceva care…’

Pour notre raison d’d’être (Pentru rațiunea noastră de a fi)

Eu am şi timp, şi puteri îndeajuns, şi răbdare pentru a te face să înţelegi. Că şi eu am ceva. Mai tainic şi mai delicat, mai sensibil şi mai greu de împăcat, mai tulburător şi mai puţin trufaş, deşi ar avea motive să fie. Ceva care ne poate răsturna buclucaş uneori lumea interioară cu susul în jos, dar care nu ne guvernează ori ne înceţoşează minţile până să ne pierdem şi locaşul lor. Am ceva pentru care, în istorie, bărbaţi puternici au pornit războaie în care au murit tot bărbaţi. Care, poate, dacă ar fi ştiut adevărata cauză, ar fi rămas acasă sau… nu. 🙂 Am ceva pentru care mi-aş dori să stea timpul în loc, pentru că voi, bărbaţii nu prea staţi, dar care niciodată nu ajunge să conteze cel mai mult.

Am ceva pentru care nu mi-aş dori să mă vezi mai bine şi să fii mai înţelegător, pentru că acel ceva nu este tot ceea ce sunt. Am ceva pentru care, tot raţional vorbind, mi-e imposibil să accept că există greşeală şi moarte, chiar dacă există oameni pe lângă noi şi, mai ales, alte femei pe lângă tine :). Am ceva datorită căruia câteodată sunt geloasă pe tot ce atingi şi este neînsufleţit, deşi este de acelaşi gen cu mine.

Am ceva care a existat dintotdeauna şi a crescut neştiut, ca o minune, odată cu mine. De care, noi, femeile, nu râdem niciodată, pentru că acel ceva nici nu stârneşte invidii ori complexe, nici nu ajunge motiv de aroganţe. Nici noi nu suntem de tot  femei o vreme, dar apoi rămânem aşa până la moarte. Am ceva pentru care ni s-au ridicat statui de-a lungul şi de-a latul vremii, şi am stat pe piedestale ca vestale ori muze. Venus, chiar şi fără mâini, suntem fiecare. Statui ori nu, fără să vrea, ne-au “decorat” din întâmplare şi porumbeii ori rândunelele. Dar voi, bărbaţi şi nu bărbătuşi, o faceti deliberat şi ne luaţi instant din kilograme, tot din cauza acelui ceva şi n-am văzut ceva mai dorit şi mai hulit în acelaşi timp. Nu v-aţi putea hotărî odată?

femeie desculță

Am ceva care este conectat la timp ancestral şi matrice, pentru ale cărui indisponibilităţi mai scurte sau mai lungi, ori a unei infirmităţi nefericite, uneori mă ocoleşti sau mă înlocuieşti, temporar ori de tot. Am ceva pentru care sufăr, fie pentru că aşa e în firea lucrurilor, fie  prosteşte, atunci când mă păleşte nebunia, şi nu necesitatea, cum e la tine, de a vrea să mă deosebesc şi astfel de primate. Şi mai am un ceva, organic legat de primul, o altă sursă a extazului ori dezamăgirii tale. Care poate fi uneori chiar cauza morţii mele premature, atât de sensibile sunt “ceva”-urile mele de femeie. Şi, uite, în final, eu nu o să te întreb, orgolioasă, “Ce am (sunt?), deci?”. Ar fi prea simplu. Pentru că vreau să-ţi mai spun că eu…

…mai am şi altceva, fără de care n-aş putea TRĂI, care îmi colorează şi îmi umple existenţa, care mă face să mă simt zeiţă, care mă împinge la gesturi minunate, dar şi la nesăbuinţe costisitoare, care mă înalţă până când hotărăşti tu să mă cobori cu forţa pe pământ. Care îmi umple sufletul şi nu ceva-ul. Ce altceva am (sunt!), deci?



Citiţi şi

Plâng din tot sufletul, apoi îmi refac machiajul și merg mai departe

Copilul care a refuzat să crească

Răzbunarea Evelor

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
3,865 views

Your tuppence

  1. Liz / 12 July 2016 15:26

    Perfect! 🙂

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  2. Baietel..... / 20 September 2010 6:47

    Dar de data asta(hasta la vista baby) NIHA se intrecu pe sine. O femeie sa fie atat de sincera (in exprimare,desigur,la nivel declarativ) si sa fie si constienta ca intradevar detine, RATIUNEA de a TRAI ca si MASCUL ALFA ,este prea mult pentru mine la ora asta.Personal te pot intelege,am detinut (urata exprimare)un astfel de AVIS RARRA , dar ALL de SUS, a avut …alte optiuni!….

    Thumb up 0 Thumb down 1
    Reply
  3. Ana Maria Lebădă
    Ana- Maria Lebădă / 17 September 2010 1:44

    Și pe langa Printii si Balaurii care uneori se lupta pentru noi si alteori doar pentru ei, pe langa florile, stelele si rochiile noastre lungi sau scurte, mai avem ceva…ne-avem Printul si Balaurul din noi.

    Acea parte minunata de umbra ce ne pune in valoare si datorita careia ne exista lumina.

    Superb, Mihaela.

    Thumb up 4 Thumb down 1
    Reply
  4. Salma / 17 September 2010 1:29

    Cred ca e cazul sa ghiceasca si cel care are ceva, ce altceva avem noi :)….

    Thumb up 4 Thumb down 0
    Reply
  5. maria kiraly / 16 September 2010 18:34

    Nu ma obliga sa cred ca Ielele se pot speria de lume. Nu vreau sa accept ca, la un moment dat, ele si-ar parasi hora si s-ar ascunde in padurile taiate de oameni. Oricat de greu a fost si oricat de albastra a devenit lumea lor, sper ca inca isi mai pun aripi si atrag pamantenii spre castele aurite. Poate si ele s-au hranit cu suflete, poate s-au hranit prea mult…Lasa Printii si Balaurii sa se bata intre ei, noi vom avea mereu florile, stelele si rochiile noastre lungi, topite obsesiv in basmele lor.

    Thumb up 2 Thumb down 0
    Reply
    • Mihaela Cârlan
      Mihaela Carlan / 18 September 2010 19:34

      Se schimba registrul, Maria, dar nu mult :). Cum sa te oblig sa crezi ceva, in the first place, si de unde ideea cu Ielele??? Oricat as cauta acum in text ceva care sa te fi dus cu gandul la (i)ele, nu gasesc. Ca avem in noi, fiecare, una adormita, ca putem fi Circe la un moment dat, mai lung sau mai scurt, asta se poate. Dar nimeni nu prea are admiratie ori compasiune pentru cele reale, fiindca sunt (considerate) frumoase, dar veninoase, corupatoare de minti, himerice si nu homerice :). Nu poate, ele chiar se hranesc cu suflete, sunt la fel de amagitoare si costisitoare ca si un pact faustian, iar de romantarea lor sa se ocupe artistii fermecati ce-si pot permite boema sau chiar pierzania. Eu incercam sa arat cat de mult am putea fi/suntem ca femei si ca nimic nu ne motiveaza, defineste, inaripeaza, inalta mai mult, mai tare , mai durabil, decat dragostea. Ori ea nu isi gaseste propulsia, dupa cum spuneam si in celalalt comentariu intamplator, mai jos de talie :).

      Thumb up 4 Thumb down 0
      Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro