Te iubesc, dar nu mai sunt îndrăgostită de tine. Adică?

Marius Iacob

17 May 2015

Marius IacobȚin să precizez din start că n-am intenția să despic vreun fir în patru. Ba chiar, ca reprezentant al regnului masculin, nu mă pot lăuda cu o abilitate în folosirea termenilor din titlu. Mai degrabă posed (iar asta pot s-o spun din remarcile feminine cu care am fost gratulat de-a lungul timpului) o mare doză de superficialitate, care transpare uneori și în exprimare. Nu e vorba de indiferență, cum probabil că las impresia din moment ce primesc amintitele gratulări, dar când mă las furat de sensul unei exprimări și caut o soluție sau un fir logic al evenimentelor, se-ntâmplă să nu descriu contextul în cele mai precise cuvinte. Mi se întâmplă, recunosc cu rușine, să gândesc în timp ce vorbesc, nu înainte. Drept pentru încă, mai rămân surprins de frazeologia feminină.

Spun încă, pentru că-mi amintesc precis momentul din trecut când, într-o pauză a descifrării marilor mistere, am început să realizez – mirat – că limbajul feminin ascunde un cod. Că nu ar fi doar o simplă formă de comunicare, precum îl considerăm noi, muritorii de gen masculin. Că există formule aparent banale care maschează și-n același timp, devoalează anumite stări sufletești ale partenerei, asta mai știm și noi, sau dacă nu știm, învățăm, mai repede sau mai târziu – pentru că asta ține de abilitățile sociale ale fiecăruia. Despre ce se amestecă în toată terminologia legată de amor, avem uneori vaga senzație că suntem depășiți – ni se pare că în jurul nostru se țese o conspirație planetară. Și că toate cuvintele și poveștile derivate au un singur scop: acela de a ne ține în plasa lor pentru a fi, în cele din urmă, devorați.

cuplu

Într-o astfel de zi din trecutul meu, sau poate într-o carte, am auzit genul de propoziție care m-a pus pe gânduri, datorită distincției (aparent insesizabile) de termeni: te iubesc, dar nu mai sunt îndrăgostită de tine. Ok, contextul era clar, știam (sau simțeam) despre ce este vorba. Dar termenii? Adică iubire și îndrăgosteală, nu-i folosim pentru aceleași sentimente? Doar ei, cei doi, fac parte din arsenalul nostru de cucerire, sau cel puțin așa aveam impresia. Când s-a întâmplat asta, am fost expropriați fără a ne da seama? Te iubesc – le spunem femeilor atunci când. Simt că mă îndrăgostesc și eu – răspunde câte o ea, iar el traduce I love you too. Ok, rând pe rând, câte un el va depista că există totuși o diferență, și va divulga secretul și altuia, care-l va da mai departe și-ncet încet, o să ne lămurim toată suflarea masculină cum devine treaba cu îndrăgosteala.

Ce ne facem însă cu provocările mai recente, ale vârstei de mijloc? Dacă prima formulare poate să apară în faza de platou a unei relații, când femeia își dorește să simtă fiorul începuturilor, chiar dacă el, alesul, pare să se fi plafonat, iar mărturisirea ei sună mai mult a provocare – pe care majoritatea o ratează, oricât de străvezie ar părea – reversul formulării ne prinde complet nepregătiți. Îmi doresc să simt că sunt iubită cu adevărat, recunoaște femeia la maturitate. Îndrăgostirea e ceva tot mai rar, constatăm de cealaltă parte.

O nu, nu de-ndrăgostire era vorba, apare iar distincția în termeni. Mă pot îndrăgosti de cineva (tot mai ușor, pentru că am învățat să-i ignor bărbatului punctele slabe – sau tot mai greu, pentru că am învățat ce anume îmi place la el, și acum știu ce pretenții trebuie să am; de la caz la caz), dar ce-mi doresc acum e să trăiesc marea Iubire. Pentru care mă simt pregătită, cu adevărat. Ăăă daaa, ne traduce și nouă, masculilor, cineva? Acum s-ar părea că trecem rapid peste partea cu îndrăgosteala, dar ce urmează e pe bune, sărim direct în abis? Nevoia de iubire se naște dintr-un anumit tip de relație cu sine și de împăcare cu restul lumii la care poate ajunge – sau nu – o femeie. Formula vreau să iubesc sau să fiu iubită, problema nu e să mă-ndrăgostesc, include un întreg set de așteptări. Ești pregătită să accepți tot acel sistem de cutume pe care în adolescență îl dezavuai sau de care, după o primă ruptură, te declarai oripilată: familie, mamă-soacră, șamd. Nu că acum ți-ai fi schimbat opiniile – ești tot tu – dar nu ți se mai par atât de importante pentru că ai descoperit – evrika! – ce așteptări ai de la viitor.

Cu cât rolul social unei persoane este mai puțin definit în cadrul unui sistem social, cu atât mai mult va simți nevoia pentru a se realiza pe plan personal – consideră psihologii mai nou, desenând o piramidă a nevoilor inversată. Cine să aprecieze femeia realizată profesional, impecabilă ca apariție? Și nu vorbim despre ce se întâmplă aici, pe Catchy, vorbim de regnul masculin, de Tarzani, fiii junglei. Câți vedem aceste fructe pârguite – și cine mai stă să le culeagă acum, când vine vara – acum și nu mai târziu, când poate va fi prea târziu? Bărbații sunt de pe Marte, iar femeile de pe Venus, cum suntem intoxicați de literatura de consum? Nu, nu e vorba de comunicare aici. Suntem de pe aceeași planetă. Folosim același limbaj. Este vorba de o simplă distincție de termeni: tu și el. Sau el și tu.

Pe Marius îl găsiți cu totul aici.



Citiţi şi

Dragă Promoție 1982

Ce vrea ea

Scrie-mi în inimă. Pieptul mi-l desfac singur

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
11,891 views

Your tuppence

  1. Paul / 5 June 2016 8:00

    Am ajuns și eu sa o aud pe asta de la fosta mea prietena: te iubesc dar nu sunt indragostita de tine. Groaznic moment… Intre timp ne-am despărțit și a trecut ceva vreme de atunci, timp în care am mai schimbat puține cuvinte. Totuși nu înțeleg de ce mă gândesc zi de zi la ea, cu siguranță am iubit-o cu adevărat. Uneori îmi fac tot felul de scenarii în cap cum as putea-o “recuceri” dar renunț la ele când mă gândesc ca nu se poate îndrăgosti de mine. Ce sfat mi-ați da: sa îmi continui viața fără a încerca să o mai abordez (f greu) sau?

    Thumb up 1 Thumb down 0
    Reply
    • Marius Oliviu / 23 June 2016 19:26

      Asta cu te iubesc, dar – ține de o a etapă schimbătoare (sau cel puțin așa o vedem noi, bărbații) din viața oricărei femei, în care iubirea nu mai e de-ajuns, vrea să-și amintească de starea de îndrăgosteală, să trăiască iar fiorul începuturilor, iar expresia asta e ca o sirenă.
      Era clar că va urma despărțirea, sentimente or mai fi, dar nu mai e feelingul, așa că… stai cât mai departe de calea ferată. Să te (re)vezi cu o fostă iubită e similar cu a-ți da întâlnire c-un tren, într-o gară veche. Eu unul, nu recomand 🙂

      Thumb up 2 Thumb down 0
      Reply
  2. Faiantaru' / 18 May 2015 21:46

    Nu este un film despre budism, asa cum inselator par. Ci unul de dragoste, cu sentimentele pe care le aduce si cu resentimentele pe care le lasa-n urma. Galant, regizorul lasa pledoaria finala femeii, una din cele mai bune despre inteligenta emotionala pe care am auzit-o vreodata. Si vine de pe niste buzeee … forget Jolie !

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  3. Marius / 18 May 2015 13:24

    Interesanta secventa din Eyes Wide Shut, multumesc, un film de comentat!
    Cât priveşte serenitatea, dacă nu în doi, atunci în câţi, şi de ce gen?
    Nu ştiu să existe pe pământ vreun exemplu de conştiinţă asexuată. Conştiinţa de sine presupune contactul cu alte persoane, iar eu unul, cel puţin, le prefer pe cele de sex opus!

    Thumb up 4 Thumb down 0
    Reply
  4. Faiantaru' / 18 May 2015 8:48

    La prima intebare poate va ajuta o secventa din Eyes Wide Shut:
    https://www.youtube.com/watch?v=rfpWHVpunv8
    La a doua un raspuns transant: nu cred in serenitatea in doi !

    Hot debate. What do you think? Thumb up 4 Thumb down 5
    Reply
    • Marius / 18 May 2015 16:24

      Se pare c-ar trebui să revin la articole mai scurte… dacă citiţi până la final, nu este vorba de una sau două întrebări, ci de o simplă nedumerire faţă de relativa folosire a celor doi termeni: iubire şi îndrăgosteală, într-adevăr în două (cum bine aţi intuit) variante.
      O distincție între cei termeni noi, bărbaţii, n-o prea facem! Iar femeia o face după cum îi convine: în faza de platou a unei (prime) relaţii valorizează îndrăgosteala, pentru ca mai târziu să caute iubirea cu I mare, considerând îndrăgosteala un clişeu.

      Thumb up 3 Thumb down 0
      Reply
      • Faiantaru' / 18 May 2015 19:42

        Declaratia de “Te iubesc !” e deopotriva periculoasa si falsa. Cel putin, gandesc eu, din perspectiva omului, nu a supraomului capabil sa-si sfideze pana la desfiintare simtul echitatii de dragul unei, sa-i spunem in lipsa de termeni, iubiri desavarsite. https://www.youtube.com/watch?v=XSfhRvWKd9Q. Odata plecata de pe buzele tale, stiti vorba … nu-ti mai apartin ! 🙂
        Apoi, nici la deprecierea fizica si nici de orientarea sexuala, nu ne putem referi prin preferabil. Se poate ca schimbarea de care pomeniti sa derive pur si simplu din prima. De forma, caci dependenta de hapurile de adrenalina ramane bine-mersi.
        Nici macar gasirea unei serenitati (de orice gen !) nu este optionabila si v-as oferi cu placere mai multe lamuriri, dar deja aud primprejur intonatii sexiste si … .Poate altadata !
        Pana atunci o recomandare cinefilului: https://www.youtube.com/watch?v=rVc0bk2sDW8. E intr-adevar g-r-o-a-z-n-i-c de lung si daca nu reuseste sa va captiveze, atunci macar cate ceva de pe coloana sonora.
        https://www.youtube.com/watch?v=m-sjxlWGSuw&list=PLD7930B334F0E94D4&index=5

        https://www.youtube.com/watch?v=32ZQszImJVs

        Thumb up 1 Thumb down 2
        Reply
        • Marius / 18 May 2015 20:50

          Am dat de un budist, mă bucur – rara avis! – însă operăm cu paradigme diferite. Totuși, ne apropiem încet-încet, de subiectul articolului: “te iubesc” nu este pentru o persoană matură, nici pe departe, o simplă declarație, o comunicare a unui sentiment – cum greșit interpretăm uneori. Sunt nuanțe de început, așa cum sună “simt că mă îndrăgostesc”.
          Dar “te iubesc”, spun sociologii, presupune racordarea la alt un sistem de comportament, de promisiuni și așteptări – unul oarecum burghez, puțintel perimat – dar într-o permanentă actualizare.
          Recomand celor pasionați/pasionate de subiect, spre aprofundare, “Iubirea ca pasiune” a sociologului Niklas Luhmann sau “Eroticon”-ul Mihaelei Ursa.
          Cât despre filmul (îngrozitor de lung), mulțumesc, am să-l urmăresc cu răbdare – pare interesant!
          Cinematografia este copilul teribil al literaturii, iar tribulațiile sale nu contenesc să mă uimească.

          Thumb up 4 Thumb down 0
          Reply
      • Casandra Radu / 5 July 2015 15:50

        Este simplu. Indragostirea este partea pasionala a iubirii care exista la inceput si care uneori se transforma in ceva mult mai profund iar alteori nu, trece asa cum a aparut. Iubirea are ca premisa indragostirea, fara de care nu poate aparea (intre o femeie si un barbat). Se intampla ca iubirea sa apara dupa mai mult timp iar odata ce apare, dupa un timp, sa dospara indragostirea, adica dispare acea pasiune, scanteie, entuziasm, flama, cum s-ar zice. Ramane un soi de afectiune prieteneasca, atasamentul dintre doi oameni care au trecut prin unele lucruri impreuna, care au petrecut timp impreuna. Din pct. meu de vedere, daca un barbat aude asta de la prietena/sotia lui, cel mai sanatos lucru pe care il paote face e sa fuga cat vede cu ochii, daca el este indragostit si totodata o iubeste. Urmeaza un dezastru inevitabil.

        Thumb up 2 Thumb down 0
        Reply
        • Marius / 16 July 2015 9:32

          Da, bun sfat, Casandra Radu 🙂 frumos spus, greu de făcut! Întrebarea este una retorică: îndrăgostirea (la femei, constat, din afirmaţii confidenţiale) nu este doar o etapă, cea mai frumoasă şi naivă. Ea pare a-şi schimba rolul în timp, devenind “visul pierdut”. Se transformă într-un amalgam de tristeţi şi regrete, schimbând modul de empatizare: amorul devine un ideal cu atât mai frumos invocat, cu cât femeia crede (şi speră) mai puţin în el. Şi oricine îndrăzneşte să-l atingă, să-l comenteze ori să-şi dea cu presupusul – mai ales dacă face parte din genul opus – este dezavuat pentru asta.
          În a doua parte a vieţii, majoritatea femeilor par să desconsidere îndrăgosteala – ca şi cum ar fi o minciună a bărbaţilor – aşteptând să le fie livrate direct cele mai trainice sentimente, care să le securizeze viaţa sentimentală: lasă-mă, dragă, cu îndrăgosteala, zi-mi direct ce vrei 🙂

          Thumb up 2 Thumb down 0
          Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro