Timpul sentimental

Andrei Brams

2 June 2011

Timpul sentimental are un ritm personal de viaţă şi trece cu o viteză diferită faţă de timpul calendarului. Raţiunile timpului sentimental nu sunt absurde, dar în niciun caz nu deţin matematica timpului calendaristic, care îl face să fie extrem de previzibil şi întodeauna exact.

Timpul sentimental este capricios şi are exerciţiul întoarcerii, are capacitatea de a merge înainte fără a exclude reveniri bruşte, neaşteptate, aproape imposibil de prevăzut. Ceea ce astăzi cronologia sentimentală clasa drept trecut, mâine ar putea fi readus pe scena prezentului printr-un simplu şiretlic sau, pur şi simplu, fără niciun motiv.

Timpul sentimental este posesiv cu amănuntele sale şi zgârcit atunci când vine vorba de a readuce la lumină luni sau ani, perioade însemnate drept dureroase în condica sa internă. Însă acest timp sentimental are o memorie ciudată şi capricioasă: ţine minte tot, chiar dacă maschează sub semnele uitării. Este sensibil la stimulii cei mai mici: mirosuri, locuri, oameni, gusturi sau culori. Îşi reactivează amănunte şi dureri pe care însă le lasă libere la dispoziţia raţiunii. Abia aceasta decide dacă le va da voie ori nu. Să nu credem însă că timpul sentimental este atât de blând, atât de binevoitor. Poate fi încăpăţânat şi iute de mânie, dacă stimulii îl înfurie prea tare. Atât de furios, încât raţiunea s-ar vedea pusă la zid, cu toate ustensilele de lucru ajunse pe linie moartă.

Timpul sentimental mai are o capacitate fascinantă: poate mima că stă pe loc sau, din contră, poate părea că sfidează orice lege fizică, întrecând cea mai iute deplasare cunoscută de om. Este mobil şi dinamic, uneori atât de subtil încât nici nu ne dăm seama când timpul nostru rămâne în urmă, ameţit şi uluit. Apoi se poate linişti brusc, luând forma timpului calendaristic, atunci când se satură de recurenţa firii sale atât de speciale şi îşi caută anonimatul cu orice preţ.

Octavian Paler spunea că ceea ce nu trăim la timp, nu mai trăim niciodată. Poate că, pentru timpul sentimental, această judecată este mai potrivită ca nicio alta. Furtunile timide ale vârstei de început, febrilitatea amorului licean, descoperirile şocante ale amănuntelor sexuale, obsesiile ilegale în curtea facultăţii sau pe catedră după ce toată lumea a părăsit amfiteatrul, derapajele vârstei de mijloc sau aparenta linişte a maturităţii. Toate au locul lor în scena timpului sentimental. Scoase de-acolo şi plasate în alte frecvenţe de timp, pot naşte adevărate crize existenţiale.

Căci timpul sentimental nu ştie să lase a doua şansă. Este cinic, neiertător şi de neînduplecat. Îţi lasă doar nostalgii uterine şi regrete fertile, pe care să le tot macini. Dar dacă îi respecţi rănile şi nu eşti, la rându-ţi, nemilos în a produce ravagii emoţionale, timpul sentimental îţi poate oferi amintiri minunate, greu de înlocuit şi aproape imposibil de uitat.

Dacă îi îngăduim acestui timp să treacă frumos şi organic, avem toate şansele să avem în el un prieten, o maşină a timpului care ne aduce înapoi doar lucruri plăcute chiar dacă, atunci, demult, la vremea lor, erau amare. Când spun “frumos şi organic”, mă gândesc la timpul gol de regrete şi resentimente, de lucruri neterminate la vremea lor, de minciuni ori fapte imorale pe conştiinţa noastră, chiar dacă nimeni nu le-a ştiut vreodată.

Timpul sentimental este în noi şi este al nostru. Cum îl creştem, aşa îl avem. Eminescu spunea că viitorul este umbra prezentului. Cât de drepţi stăm astăzi, atât de dreaptă va fi umbra noastră mâine. Cu ce ne umplem astăzi timpul sentimental, cu asta ne vom înfrupta mâine sau oricând ne este poftă ori pur şi simplu să rămânem atemporali, suspendaţi într-un calendar care parcă trece doar împotriva şi în ciuda noastră. Mă ţin departe de sfaturi vanitoase ori îndemnuri spre o nemărginită iubire. Cred că esenţa unui timp sentimental sănătos este găsirea unui echilibru decent între ură şi iubire.



Citiţi şi

Femeile sunt singure doar atunci când vor

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
1,390 views

Your tuppence

  1. Cristina Filimon / 12 June 2011 13:32

    “Timpul sentimental mai are o capacitate fascinantă: poate mima că stă pe loc sau, din contră, poate părea că sfidează orice lege fizică, întrecând cea mai iute deplasare cunoscută de om.” – as spune simplu, ca timpul nu exista:) doar noua ne place sa credem ca exista, il inventam si ii dam nuantele pe care le dorim.

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  2. Mirela Baron / 8 June 2011 22:19

    Timpul sentimental Este o busola ce zburda sincopal de La o latitudinde la Alta , dar Revine cu sirguinta in ani SI Clipe pierdute, fara o pregatire logica. Timpul meu sentimental Tinde Sa se destinda precum picatura de cerneala pe o bucata de hirtie sugativa. 🙂

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro