Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Trădarea

19 May 2018

cosmisianTrădarea! Au trecut mulţi ani peste amintirea acestui gust. „Sunt o femeie trădată, iar eu, la rândul meu, am trădat. Nu îţi pot garanta că nu te voi trăda!” Şi, a făcut-o. Prin ce a fost, nu prin ce a făcut. Dar a şi făcut.

Trădarea! Îmbracă elegant mai toate prieteniile. Uneori, spun eu, trădarea este ca o haină pe care mi-ai oferit-o în mod explicit şi unic, dar pe care nu o mai găsesc. Astăzi o poartă altcineva, mândru, neştiind că în buzunare sunt multele mele amintiri. Când mi-ai luat-o, nu ştiu. Ai făcut-o delicat. Nu mi-ai spus că o iei, de asta numesc asta trădare. Trădarea este o formă de evadare iresponsabilă către braţele altei persoane.

„Vei rămâne pentru mine…” Ce, ce voi rămâne? Exact! Voi rămâne! Şi-atât. Mi-am însuşit interschimbabilitatea cum o face braţul scorojit al unui mesteacăn toamna, când îşi pierde frunzele. Şi? Mie îmi vor reveni, iar toamna va agoniza de aroganţă şi va face orice să mă lase fără frunze. Şi? Eu, ăsta, ea, cealaltă. Între timp, mă las scăldat de soare. Până mă arde şi el. Şi? Îmi cresc eu frunzele an de an, trădare după trădare, până nu m-o mai durea de ea.

pana

Mă opresc până nu scriu mai multe, că o să mă trezesc cu mărturisiri şi solicitări de detalii. Chiar nu e cazul. Purtăm cu toţii trădarea în sânge. Cât timp nu ne lovim să ne sângereze rănile, nu ştim că o avem la purtător.

Ce a declanşat zăpăceala asta de confesiune? Exact! Ce!:))

Trădarea! M-am gândit să îi asociez şi o poză sau imagine, dar ar fi doar un pătrat plin de negru. S-ar asemăna cu haina pe care o poartă altcineva. Şi-ar da seama Dacă mă gândesc bine, pun poza să o văd doar eu. Cred. Sper. Bine, pun şi imaginea cu trădarea!

Pe Cosmisian îl găsiţi întreg aici.

 

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Eu sunt Mira

I s-a pus pata!

Am venit să-ţi spun că te iubesc

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
1,273 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro