Tu? Eşti chiar tu?

Liviu Frățilă

6 January 2014

Tu? Ești chiar tu? Spune-mi că ești tu, te caut de-o viață…

E ca un arc în timp. Uneori, undeva în spațiu, două puncte se unesc, două momente. Identice. Tot ce diferă e personajul, personajele. Și cel principal și cel secundar. Pe… Cora a întâlnit-o în ultimul an de școală generală. Era noua elevă din clasă, venită de nicăieri. Nici nu-și mai amintea exact dacă a știut vreodată de unde a venit ființa care pentru o scurtă perioadă de timp avea să-i dea universul peste cap.

El? Zmeul clasei. Deja se visa stabilind reguli prin structuri superioare unei banale școli generale. Chestii gen băiat foarte inteligent, isteț, frumușel sau descurcăreț nu-l mai coafau de ceva vreme, avea ceva de dovedit. Totul funcționa în favoarea lui. Totul. E oare suficient? Nu, uneori nu e. Personajul tocmai turnă temelia unui alt personaj, cel din viitor. Cel care avea să devină, care avea să confirme distinsei domnișoare Cora că nu s-a înșelat. Că avea să devină un ratat.

Un ratat?

Eu?

O palmă grea a picat din senin. A fost prima palmă şi ultima pe care personajul nostru avea s-o dea vreodată unei femei. Din păcate ea nu avea de unde să știe asta, nici dacă previziunile ei aveau să se împlinească. El? A trăit cu asta. A mers mai departe în viață, relații eșuate, bani cât să nu-și bată capul că a renunțat la școală, alte relații eșuate iar într-un final apoteotic, nu au mai venit nici banii… Probabil o justiție divină ține minte când undeva sunt anumite restanțe. Nu lasă nimic la voia întâmplării.

Viața i-a mai zâmbit de câteva ori. El? Avea ceva de dovedit. Așa era el. Avea mereu ceva de dovedit…

Tu? Tu ești? Te caut de-o viață. Ce surpriză… Nu mă așteptăm…

Îmi pare rău domniță, cred că mă confunzi…

Şi-a strâns la gât haina, o haină mult prea subțire, mult prea… nepotrivită pentru o întâlnire atât de neașteptată. Mult prea… S-a îndepărtat în noapte. O ultima manifestare de orgoliu nu l-a lăsat să fie văzut așa cum a devenit. Așa cum i s-a prezis că avea să devină.

Un ratat. Un ratat care urma să dispară în noapte gândindu-se că uneori nu e suficient să fii un băiat deștept. E plină lumea de băieți deștepți…

Citiţi şi

De ce nu avem bărbaţi – posibile răspunsuri

Cât un cui de îndoială

 



Citiţi şi

Georgia

În drum spre plajă

Când e iubire și când e obsesie

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
1,950 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro