Va decide Siria Nobelul pentru literatură?

Diana Evantia Barca

1 October 2011

Cei care încearcă să explice conjunctural alegerile Academiei Suedeze consideră că instabilitatea din Orientul Mijlociu ar putea sugera laureatul de anul acesta: poetul sirian Adonis.

Premiul Nobel pentru literatura va fi anuntat joi, 6 octombrie.

După ce în luna iunie anul acesta a câștigat cel mai important premiu literar al Germaniei, Goethe Prize, poetul sirian Adonis, în vârstă de 81 de ani, este marele favorit de anul acesta la Nobel. Pe “lista scurtă” invocată de presa internațională (deși nimeni nu are, de fapt, prea multe informații!), se află și suedezul Thomas Tranströmer, în vârstă de 80 de ani, un scriitor al cărui nume a fost, la rândul său, invocat constant în ultimii ani în discuțiile pentru Nobel. Considerând că alegerile Academiei Suedeze au explicații conjucturale, anumite cercuri literare sugerează că instabilitatea din Orientul Mijlociu s-ar putea dovedi un argument greu în deliberările Academiei Suedeze, caz în care poetul sirian Adonis (pe numele său adevărat Ali Ahmed Said) este singura variantă credibilă. Cu atât mai mult cu cât Adonis, unul dintre cei mai vizibili susținători ai democrației în statele din Orientul Mijlociu, a luat constant poziție împotriva regimului dictatorial de la Damasc, iar după izbucnirea revoltelor în Siria, a publicat în presa libaneză o scrisoare deschisă adresată președintelui sirian Bashar Al Assad, prin care îi cerea încetarea represiunilor sângeroase. “Opoziția mea față de regimul dictatorial de la Damasc nu este recentă, e o luptă care a durat 50 de ani. Sunt, însă, și împotriva violenței, oricare ar fi partea care o practică. Sunt în favoarea acelei rezistențe pacifiste pe care o propovăduia Gandhi. Cred că opoziția trebuie să creeze o nouă etică, noi valori, astfel încât să se poată naște o nouă societate. Sunt cu totul alături de mișcarea revoluționară. Este un semn de vitalitate și un semn că oamenii vor libertate și un alt viitor”, declara recent Adonis, care locuiește acum în Franța. Deși bănuielile că ar putea primi premiul doar pentru că Academia Suedeză ar avea o agendă politică fac multă nedreptate operei scriitorului sirian, favorit și până acum în cursa pentru Nobel, cei mai mulți admit că acesta este cel mai bun context în care să-i fie recunoscute meritele. “Ar cam fi timpul pentru un poet din Orient. Și cine ar fi mai bun decât Adonis?”, spune Nicklas Bjoerkholm, directorul celei mai mari librării din Stockholm, Hedengren’s. Nu în ultimul rând, Adonis este prima opțiune și la celebrele case de pariuri britanice, cele care alimentează, de regulă, speculațiile înaintea anunțării laureaților.

Sezonul premiilor Nobel pe 2011 va debuta pe 3 octombrie, când va fi anunțat câștigătorul trofeului pentru medicină/fiziologie. Pe 4 octombrie va fi anunțat câștigătorul premiului Nobel pentru fizică, pe 5 octombrie, cel pentru chimie, pe 7 octombrie, cel pentru pace, iar pe 10 octombrie, cel pentru economie. Potrivit tradiției, Academia suedeză anunță data pentru acest trofeu mai târziu. Potrivit unui comunicat f[cut public luni sear[, Nobelul pentru Literatur[ va fi anunțat joi, 6 octombrie.

“O scurgere de informații” l-a pus pe Mircea Cărtărescu pe listele pariorilor?

Vestea că una dintre cele mai mari case de pariuri din lume, Ladbrokes din Marea Britanie, îl creditează pe Mircea Cărtărescu pe locul 9 ca şanse de câştig, din 73 de scriitori din lume, a animat discuțiile legate de Nobel în România, la doi ani după ce Herta Muller ne-a împrumutat – vrând-nevrând- o parte din prestigiul pe care-l câștigase. Deși pariuri mai puțin optimiste spun că “vom” mai câștiga un premiu abia peste o sută de ani, nu este deloc lipsit de importanță faptul că bookmakerii îi acordă lui Mircea Cărtărescu o cotă bună la câştigarea trofeului. În timp ce autorul a evitat orice comentariu, sub rezerva unor motivații personale, obișnuiții caselor de pariuri presupun că anumite scurgeri de informații pe canale neoficiale dinspre Academia Suedeză ar fi adus numele scriitorului român pe lista Ladbrokes. Oricum, șansele sale pot fi evaluate acum doar în bani: la 1 euro mizat se câştigă 21 de euro, în caz de triumf. Pe lângă Adonis și Tomas Tranströmer, printre primele opțiuni la casele de pariuri se numără scriitorul american Thomas Pynchon sau algeriana Assia Djebar, poetul australian Les Murray sau japonezul Haruki Murakami. În timp ce nume cu multă rezonanță, precum Philip Roth, Claudio Magris, Amos Oz sau Milan Kundera sunt departe în urma lui Mircea Cărtărescu în opțiunile pariorilor.

Cine este, totuși, Ladbrokes și în ce măsură aceste predicții sunt real orientative? Fondată în 1886 ca agenție de vânzări de cai și transformată apoi în casă de pariuri, Ladbrokes a devenit favorita aristocraților englezi împătimiți de curse, majoritatea membri ai cluburilor de gentlemani din centrul Londrei. Serviciile de pariuri s-au diversificat în timp, acoperind diverse competiții sportive, de la fotbal și curse până la poker, bingo sau backgammon. Acum se pariază pentru orice, de la câștigătorii în emisiunile Big Brother, până la premii muzicale, diverse tipuri de schimbări politice – (cum ar fi care este următorul ministru care va părăsi cabinetul), sau, de ce nu, câștigătorii celor mai prestigioase premii în literatură, de la Booker Prize, până la Premiile Nobel.

Ladbrokes nu prea prezice Nobelul

Dacă ideea că Globurile de Aur ar prezice Oscarul s-a demonstrat, în timp, rezonabilă, pariorii Ladbrokes nu sunt chiar consacrați în anticiparea Nobelului pentru Literatură. Eseistul italian Claudio Magris, de pildă, era favoritul Ladbrokes în 2009, urmat de scriitorul israelian Amos Oz. Probabil puțini se așteptau ca alegerea Academiei Suedeze să fie o scriitoare născută în România Herta Muller, venită, pentru mulți, “de nicăieri“ și tocmai de aceea cotată cu doar 50/1. În 2008, câștigător al prestigiosului premiu pentru literatură a fost francezul Jean-Marie Gustave Le Clezio și, deși directorul executiv al Ladbrokes Nordic semnalase anumite creșteri suspecte ale pariurilor pentru acest autor, favorit a rămas, până în ultimul moment, Claudio Magris. Academia Suedeză le dăduse oricum o lovitură grea pariorilor și în 2007, anunţând un nume care nici măcar nu fusese pomenit în vârtejul de speculaţii referitoare la posibilul laureat al Nobelului literar: scriitoarea britanică Doris Lessing, în vârstă de 89 de ani. La Nobelul de anul trecut s-a mirat toată lumea, începând chiar cu laureatul Mario Vargas Llosa, care declara că nu se mai gândise de ani buni la această distincție. Cu atât mai puțin s-au gândit pariorii Ladbrokes, care acordau șanse scriitorului african Ngugi wa Thiong’o și scriitorului suedez Tomas Tranströmer. Ladbrokes a avut un succes incontestabil în 2006, când majoritatea a pariat pentru cel care chiar avea să câștige premiul, scriitorul turc Orhan Pamuk. Dincolo de anticipările care aduc numele companiei în paginile întregii prese culturale a lumii, reprezentanții Ladbrokes sugerează că, până la urmă, n-ar fi nicio afacere dacă ar “ghici” prea des alegerile Academiei Suedeze. Anul trecut, de exemplu, în momentul în care a fost anunțat câștigătorul, Mario Vargas Llosa, David Williams, purtătorul de cuvânt al casei de pariuri, declara, mai în glumă, mai în serios, că aparentul eșec a însemnat, de fapt, o mare economie: „Am răsuflat cu totul uşuraţi. S-au pariat mai mulţi bani anul acesta decât în orice alt an. O să-i trimitem o ladă de şampanie câştigătorului, pentru că ne-a ajutat să evităm o plată uriaşă“.

Români la Nobel

Până în prezent, pe lista laureaților Nobel figurează patru personalități de origine română: medicul Ioan Moraru (premiul Nobel pentru Pace), medicul Gheorghe Emil Palade (premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină), publicistul Elie Wiesel (premiul Nobel pentru Pace) şi scriitoarea Herta Muller (premiul Nobel pentru Literatură). Alţii, precum ilustrul profesor Nicolae Constantin Paulescu (nominalizat în 1923), descoperitorul insulinei, sau filosoful Lucian Blaga (nominalizat în 1956) au fost favoriți, dar au ratat distincția. Dintre toți cei patru laureați, doar medicul Ioan Morau mai locuia pe teritoriul României în anul în care i-a fost decernată distincția, 1985. A împărțit premiul cu doi colegi, americanul Bernard Lown și rusul Mihail Kuzin, alături de care realizase cercetări în cadrul organizației “International Physicians for the Prevention of Nuclear War” (“Medicii lumii pentru prevenirea războiului nuclear”). În România lui Ceaușescu, însă, Ioan Moraru a rămas un anonim. În 1974, când a primit premiul Nobel, Gheorghe Emil Palade, specialist în microbiologie celulară, locuia în Statele Unite, unde, de altfel, și-a desfășurat în totalitate cercetările. Tot în America locuia și scriitorul și filosoful Elie Wiesel în 1986, când a primit prestigioasa distincție.

Citeşte şi aici.

Citiţi şi

Un Nobel pentru cordialitate

“Ne-a făcut-o comitetul Nobel de data asta!”

Și cel mai neînsemnat bărbat, când este iubit, devine important

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
1,288 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro Web analytics

catchy.ro