Viaţa la ţară? No, grazie!

Marietta Dobrin

25 March 2016

Marietta DobrinCitesc tot mai des elogiile vieţii la ţară. Vai ce frumoase, nemaipomenite, nemaiauzite, încântătoare, superbe, revitalizante, energizante erau vacanţele la bunici, viaţa la ţară.

Aşa, vacanţele!

Că viaţa la ţară, dragilor (femeilor de obicei li se scrânteşte limba în atâtea adjective superlative), nu e deloc roze e fiori. Ca să mergi doar în vacanţă când bunica e îngerul tău păzitor şi scopul ei e să-i fie cât mai bine prinţesei/prinţului, aia nu e viaţă la ţară. Şi când sunt mari au acelaşi tratament dacă, din fericire, bunica mai trăieşte sau dacă-şi au mama la ţară. Vizita cu familia care între timp s-a mărit, prunci şi consorţi, băgat picioarele sub masă şi aşteptat să fie serviţi ca la restaurant!

Viaţa la ţară e facută de muncă multă, odihnă puţină, sacrificii şi comodităţi cu ţârâita sau deloc.

buna

Aş vrea să văd doamnele cărora viaţa la ţară li se pare atat de chic, cool, bellissima, trendysima, aş vrea să le văd la sapă, legat via, smuls buruieni, dat mâncare la porci, la găini, curăţat oboare, dus cu vaca pe câmp, muls vaca, cosit, cules porumbi, cules via, adică „nimicuri” din acestea pe care ele le-au văzut doar la bunica, mama, mătuşa sau în filme.

Ah, şi ce romantic e, adolescentă fiind, să-ţi ţii prietenul de mână şi să-ti scrânteşti picioarele plimbându-te prin şanţuri la lumina binevoitoare a lunii, că parcurile şi aleile sau măcar trotuarele (ca să fim fără mari pretenţii) sunt un miraj sau o utopie. Şi da, bezna e romantică.

Cinema, teatru, săli de sport, muzee, un bar decent sau o terasă care să nu pută a toate băuturile şi alte mirosuri amestecate, biblioteci, librării, „nimicuri” din astea îmi populau mie mintea în adolescenţă. Şi râvneam şi-i invidiam chiar şi pe adolescenţii din minusculul oraş  din vecinătate care-şi permiteau doar să se plimbe pe o alee în parc sau să meargă la un concert. Că, uite, eu asta n-am înţeles, de ce la ţară se făceau doar concerte de muzică populară? Probabil din acelaşi motiv din care elevii de la ţară studiau rusa şi cei de la oraş engleza!

Noi, aştia de la ţară, mai aveam un „privilegiu”. De întâi şi doi mai, când prietenii noştri de la oraş mergeau la picnicuri şi concerte, noi mergeam la săpat porumbii. Aşa sărbătoream noi, vlăstarii patriei, prin muncă.

Şi mi-am promis atunci că mă voi mărita doar cu unul care n-are nici măcar un centimetru de pământ! Promisiune ţinută! 🙂

În rest, viaţa la ţară îmi place şi mie câteva săptămâni. Cât să stau la poveşti sub vişin cu cei dragi sufletului meu, să-mi scald ochii în locurile copilăriei, în verdele crud şi-n lumina veselă a dimineţilor, să-mi bucur auzul cu ciripitul păsărelelor şi cotcodăcitul găinilor. Dar asta pentru că am certitudinea că mă întorc la frenezia vieţii de la oraş, că altfel… Am însă o admiraţie sinceră pentru toţi cei care aleg viaţa la ţară (mai ales tinerii) din convingere, dragoste şi nu doar din necesitate, lipsă de perspective.

Matuşă-mea zice mereu:

– Fato, bine c-ai plecat la oraş, că viaţa la ţară e doar muncă, muncă şi iar muncă. Eu de concediu doar am auzit, dar nici nu ştiu ce e ăla, în 75 de ani. Şi asta e soarta majorității femeilor de la ţară.

Concluzia: Viaţa la ţară e frumoasă văzută de cei de la oraş!

Pe Marietta o găsiţi întreagă aici.

Citiţi şi

„Mi-a fost dor de tine, fetița lui tata!”

Poveste de (ne)integrare

Să fii femeie înseamnă…

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
4,274 views

Your tuppence

  1. o femeie / 11 July 2016 10:53

    Apai nicari nu e viata fara munca! Sunt multi la tara si la oras care nu muncesc mare branza, si altii care sunt muncitori de felul lor si pun si capul la contributie. Daca as fi dependenta de cinema si teatru si birt si terase, apai e clar ca nu fac multi pui nici la tara nici la oras. Dar multi s-au intors de la oras la tara (vezi statisticile din ultimiii 10 ani ) pt ca au cap si au:
    – o pompa de apa scoate din fantana si ajuta la udat si e doar 150 lei ( sau mai modernul sistem de udare prin picurare, sau recuperarea apei de ploaie)
    – gainile si animalele imprejmuite
    – gradinarit prin permacultura/mulcire (ok, anul asta ploios nu a fost prietenos cu mulcirea) – dar fara prashit si fara smuls buruieni cu fundul in sus in gradina
    – vaci cu gard de sarma electrica
    Avantaje? timp alaturi de familie ( muncit impreuna), liniste, somn odihnitor, adio obezitate si celulita si mers la sala, lasat la pranz vacile libere si luat sot/nevasta la un “somn” dulce ( ia ziceti, care poate lasa jobul de la oras sa aiba 2 ore la pranz cand are chef?? ) :), mancare proaspata (nu, nu se compara cu nimic aroma unui castravete cules de pe vrej si muscat cu pofta, alaturi de 2 frunze de marar si una de ceapa rupte in treacat). Iar de laptele de la varul de peste gard, muls proaspat si inca cald, cu 4.4 grasime imi voi aduce aminte cu drag, multi ani.

    Acu, si eu sunt nostalgica dupa viata la tara din copilarie, cand nu aveam nicio grija (desi munceam cu mamaia, am muls si vaca, si oi, taiat lemne si gaini, prasit si cules fanul si cladit capite si fugit dupa cainele scapat etc).

    Thumb up 3 Thumb down 0
    Reply
  2. Iris / 11 June 2016 17:49

    Ca nu stii cat mi-as dori sa am o bucata de pamant si sa traiesc la tara in tara unde m-am nascut ..cu toate grijile incluse,,ca….. Ne-am trezit in alta lume? ok ….dar lumea mea nu e asta .depinde de gusturi si de caracter .nu de cultura si nici de inteligenta …….deh ..parerea mea

    Thumb up 2 Thumb down 0
    Reply
    • marietta dobrin / 12 June 2016 0:22

      Iris, apreciez si respect oamenii care doresc sa traiasca la tara. Sunt oameni de admirat, si stiu despre ce vorbesc pentru ca am trait la tara 26 de ani, stiu cat e viata de grea, dar si de frumoasa. Unii dintre noi o iubesc visceral, altii nu se regasesc acolo niciodata. M-as bucura sa stiu ca visul tau s-a implinit, ca soarta ti-a facut cadou viata la tara. Sa auzim de bine!

      Thumb up 0 Thumb down 0
      Reply
  3. Dragos / 11 June 2016 17:08

    E adevarat, viata la tara e grea, dar mai depinde si de locatie. Daca esti din Baragan da, acolo e greu. Te scoli la 4 ca sa fi la 5 in camp pana incepe sa parjoleasca soarele. Si la sfarsit, cand tragi linie, tot nu se vede mai nimic. In zona de deal e mai altfel. Acolo unde sunt livezi, vie, padure, oi, vite. Acolo oamenii chiar muncesc cu spor si se vede. Deci sunt diferente

    Thumb up 3 Thumb down 0
    Reply
    • marietta dobrin / 12 June 2016 0:43

      Buna, Dragos
      Cam asa e viata si-n Oltenia. La sapa mergi cu noaptea in cap si cand soarele e inalt in cer, o lasi pe a doua zi, daca nu vrei sa pirjolesti via. 🙂
      Articolul meu a vrut sa fie un elogiu celor care-si traiesc viata la tara cu multe sacrificii, multa munca (deseori nerasplatita), multe lipsuri. Doar ei pot sa vorbeasca despre asta, nu cine sta la birou, n-a dat in viata lui cu sapa, n-a cosit, n-a dat de mancare la animalele din gospodarie, n-a muncit prin arsita sau temperaturi de -20 grade, dar ne spune cu nonsalanta ca viata la tara e minunata. 🙂

      Thumb up 2 Thumb down 0
      Reply
  4. emanuela / 29 March 2016 11:41

    Ciao, carina! Pai, nici nu era…nod in papura… Bella giornata! Prego, di’mi, se scrivo bene…

    Thumb up 1 Thumb down 0
    Reply
  5. emanuela / 28 March 2016 15:35

    Probabil si au dat seama ca nu mai traiesti in Romania si vor sa te ajute sa nu uiti limba materna… Respect!

    Thumb up 3 Thumb down 1
    Reply
    • marietta dobrin / 29 March 2016 10:57

      Emanuela, tu-mi inveselesti ziua mereu!:-)
      Limba materna nu pot si nici nu vreau s-o uit si ma irita teribil persoanele care traiesc in strainatate si din zece cuvinte, doua sunt in romaneste restul in limba de adoptie. Recunosc insa ca dupa 22 de ani, mi se intimpla si mie sa mai amestec cite un cuvint. Nu din snobism ci pentru faptul ca fiind doua limbi latine, unele cuvinte sunt asemanatoare si le asimilezi intr-o varianta sau alta fara sa vrei.:-)
      Revenind la observatia Claudiei, m-am uitat de 2 ori pe text, dar n-am priceput la ce se refera, pentru ca n-am gasit niciun “nostrii”! 🙂

      Thumb up 1 Thumb down 0
      Reply
  6. emanuela / 28 March 2016 15:31

    Buna sa ti fie inima! Imi place ca ai multi exegeti pe teme gramaticale… Oare Claudia nu se scrie cu igrec

    Thumb up 1 Thumb down 0
    Reply
  7. Livia / 26 March 2016 10:53

    Mare dreptate ai….e o moda sa spui ca iti place la tara….dar o spun cei care au citit doar din cărți. …

    Thumb up 2 Thumb down 0
    Reply
    • marietta dobrin / 26 March 2016 11:14

      Da, asta am remarcat si eu, ca a devenit o moda. Si sustinatoarele cele mai inversunate sunt chiar doamnele care n-au nicio treaba cu viata la tara.:-)

      Thumb up 2 Thumb down 0
      Reply
  8. claudia / 26 March 2016 9:16

    Nostri. Nu nostrii!

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  9. Rodica / 26 March 2016 8:01

    Ba eu te contrazic!Mie imi place viata la tara!M-am nascut si am locuit 35 de ani la tara.M-as intoarce si maine acolo !Sa ma trezesc dimineata in sunetul clopotului de la biserica si nu in trancanit de tramvaie,sa-mi beau cafeaua in curte la soare,sa vad cateva gaini prin curte carora tr sa le adun ouale ca sa fac un pandispan mai tarziu;sa pregatesc Masa de Duminica si sa-mi iau din gradina o mana de patrunjel proaspat,sa ma relaxez sapand rosiile in gradina desculta fiind …….of.ce dor imi este!Sunt satula de sunete de oras,de praf de aglomeratie…..de autobuze ticsite.de oameni grabiti!

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 15 Thumb down 1
    Reply
    • marietta dobrin / 26 March 2016 11:31

      Rodica, asa cum am scris si in articol, ii apreciez si ii respect foarte mult pe cei care aleg viata la tara din pasiune, din dragostea pentru o viata in aer liber, in contact cu natura si cu tot ce poate ea sa-ti ofere. Nu la ei ma refer. Ma refer la cei care isi umplu gura cu vorbe frumoase doar teoretic, ca practic n-ar pune mana pe o sapa nici sa-i bati.:-) Iti doresc sa-ti realizezi visul, sa te intorci sa traiesti la tara!

      Thumb up 5 Thumb down 0
      Reply
    • Lavi / 26 March 2016 20:26

      pai si ce va opreste sa va intoarceti la tara? nu cred ca va tine nimeni cu forta la oras…

      Thumb up 2 Thumb down 1
      Reply
      • marietta dobrin / 26 March 2016 23:22

        Uneori sunt conjuncturi care nu-ti permit sa traiesti unde iti doresti; serviciu, scoala copiilor…Totusi cei care au o iubire foarte mare pentru viata la tara, aleg sa ramana acolo in pofida tuturor greutatilor. Sunt oameni de respectat si apreciat!
        Asa cum sunt si cei care au ales o alta cale. Sa ne fie bine la toti!:-)

        Thumb up 4 Thumb down 0
        Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro Web analytics

catchy.ro