Victoriţa şi Vasile

Catchy

6 October 2016

Ea era scundă şi uşoară ca o frunză. El era înalt şi solid. Trăiau într-o comună de şes. Au avut cinci copii: două fete şi trei băieţi. Casa din chirpici, construită în anul 1930, era lipită de un deal şi se întindea pe lungime astfel: trei camere „de la vale”, o bucătărie cu un beci „de la deal”. Acestea erau reperele spaţiale. Victoriţa gătea la o lampă cu gaz. În fiecare dimineaţă aranja cu dexteritate fitilul. Cocea din când în când pâine la cuptorul din curte. Făcea de toate: dulceaţă de cireşe albe, de trandafiri, de vişine, bulion din roşiile mari şi zemoase, croşeta, broda, trimitea scrisori, felicitări (nu uita pe nimeni niciodată) şi nu în ultimul rând, îl ajuta pe Vasile să facă căruţe. Aceasta era sursa lor de venit, pe lângă pensiile mici. Totul se întâmpla înainte de ’89. Ei m-au dus pentru prima oară la biserică şi atunci când am întrebat, într-o seară târzie, înainte de a-mi face cruce, Victoriţa mi-a explicat cum a făcut Dumnezeu, omul.

bunici

Dimineaţă, Vasile se ducea în bucătăria care avea pământ pe jos, se aşeza la masa veche susţinută cu stinghii din lemn. Câteva bucăţi de slănină şi un pahar foarte mic de ţuică. Niciodată nu mânca până nu se aşeza la masă şi Victoriţa. Niciodată nu înjura, nu ridica tonul, nu ţipa. Vorbea încet şi rar.

Până la fierărie, pe partea stângă, era cotineaţa. Ţana ţiganca îi lipea cu lut, crăpăturile. Eu, copil fiind, priveam această femeie micuţă, blândă, îmbrăcată întotdeauna în negru, cu ochi ce-mi păreau roşii, care mă alinta  rostind uşor „duduie”, cu teamă, fiindcă, nu-i aşa, ţiganii „fură copii”. 🙂  Fierăria avea foale mari şi, atârnată de mâner, încercam să aţâţ focul. Pe pereţi erau aliniate sculele.

Victoriţa şi Vasile făceau totul de la roţi până la forma finală a căruţei. Munceau împreună  tăcuţi. Nu i-am văzut niciodată certându-se. Seara târziu, vara, la becul din faţa uşii de la intrarea în casă, aşezaţi pe scaune, ascultau radioul. Nu aveau televizor. În casă, pe masă, erau înşirate poze cu nepoţi, copii, strănepoţi. Pe nepoţi îi alintau Vuvuluşca, Zâna, Măluş. Ceasul mare de tablă se auzea ticăind lângă un vas cu flori din grădină… Uneori mirosea a crini…

Victoriţa, născută pe 8 august 1911; Vasile, născut pe 26 octombrie 1904.

Guest post by Daniela Lăcrămioara Capotă

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Una pe zi face bine

În drum spre plajă

În modă noi credem

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
6,398 views

Your tuppence

  1. Alina / 13 June 2017 21:00

    🌷❤

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro