Ziua Crucii

Catchy

14 September 2016

Pe data de 14 septembrie, creştinii ortodocşi celebrează două evenimente importante, ambele legate de lemnul Sfintei Cruci, cea pe care a fost răstignit Isus Hristos: Aflarea Crucii şi înălţarea ei de către episcopul Macarie al Ierusalimului pe data de 14 septembrie 335, precum şi Aducerea Sfintei Cruci de la perşii păgâni, în anul 629, depusă ulterior în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Ca semn de cinstire a celor două evenimente, pe data de 14 septembrie a fiecărui an, în bisericile ortodoxe are loc o ceremonie specială, prin care Sfânta Cruce este scoasă din Altar în mijlocul lăcaşurilor de cult, în timp ce enoriaşii rostesc la fiecare cerere a preotului “Doamne miluieşte”. După ce toţi credincioşii s-au închinat, pe rând, şi au sărutat Sfânta Cruce, preotul duce crucea pe iconostas, unde va rămâne până la odovania sărbătorii, ce are loc pe 21 septembrie.

ziua-crucii

Înălţarea Sfintei Cruci este o sărbătoare importantă, amintind credincioşilor despre patimile Mântuitorului, motiv pentru care în această zi se ţine post, pentru sănătatea familiei şi spor în gospodării.

În popor, această sărbătoare se mai numeşte şi Ziua Crucii şi este considerată data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Conform tradiţiei populare, de ziua Crucii se închide pământul, care ia cu sine insectele, reptilele şi plantele ce au fost lăsate la lumina în primăvară.

“În lumea satelor încă se mai crede că, în această zi, şerpii, înainte de a se retrage în ascunzişuri, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o piatră nestemată, folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor”, spun specialiştii în etnografie şi folclor din cadrul Muzeului Dunării de Jos Călăraşi.

Tot în această zi, preotul sfinţeşte via şi butoaiele de vin, pentru ca şi în viitor gospodarul să se bucure de o recolta bogată. Strugurii din ultima tufă de vie nu trebuie culeşi astăzi. Ei trebuie păstraţi că ofrandă pentru păsările cerului şi de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu. În serile culesului, podgorenii fac focuri din viță uscată, în jurul cărora petrec cu mâncare, băutură şi muzică.

Pe 14 septembrie, la biserica se sfinţesc busuiocul, mentă, măghiranul şi cimbru, considerate plante magice. Acestea îi apară pe credincioşi de diverse boli, dar veghează şi asupra păsărilor şi animalelor din ograda.

Monedele sfinţite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliţa aduc belşug şi spor în muncă.

De asemenea, se spune că nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune (fructe sau legume care au miezul în formă de cruce) şi nici peşte. De altfel, este recomandat să se ţină post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului şi a trupului.

Nu este voie, în ziua Înălţării Sfintei Cruci, să se lucreze, pentru a nu atrage primejdiile.

Sursa: crestinortodox.ro și stirileprotv.ro



Citiţi şi

Ce e bine să faci și să nu faci azi, de Sfinții Constantin și Elena

Mesaj de Paște

Tradiții și superstiții în Ajun de Bobotează

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
4,927 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro