Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Adolescența, încotro? Ce facem pentru tinerii noștri?

7 March 2019

La Constanța, două eleve s-au bătut zdravăn, iar una dintre ele a ajuns în spital. La Sibiu, același lucru. Scene de violență difuzate și popularizate masiv pe rețelele de socializare, inclusiv de ziare (pretins) serioase. Cazurile se succed cu o rapiditate îngrijorătoare. Nu se știe unde încetează bravada și începe instinctualitatea primară, reactivată de o societate bolnavă. Droguri la liber, pe niște bani de nimic, vândute la colțul străzii, nu departe de poarta liceului, băutură vândută adolescenților sub 18 ani în toate magazinele. Substanțe nocive la îndemâna adolescenților care, oricum, trec printr-o perioadă de instabilitate emoțională care poate foarte ușor devia în comportament antisocial, agravat de un anturaj nociv. Un viitor sumbru pare că pândește de undeva din umbră, iar sistemul educațional românesc are multe carențe în pregătirea pentru viață a tinerilor. Ore insuficiente de educație pentru sănătate, educație sexuală(click!), numărul scăzut de psihologi și consilieri școlari sunt câteva dintre aspectele cele mai grave ale învățământului de astăzi. Adolescenții rămân, din nefericire, o categorie vulnerabilă, prea puțin aflată în centrul de interes al prestatorilor de educație.

Statisticile sunt mai mult decât îngrijorătoare:

România ocupă locul 5 în topul țărilor cu un model de consum de alcool de tip excesiv (Moskalewitz și colegii, 2016). O analiză comparativă 2004–2007–2010 realizată de Agenția Națională Antidrog, a indicat faptul că prevalența consumului de droguri de-a lungul vieții continuă să fie concentrată pe droguri recreaționale (canabis, ecstasy) care sunt consumate cu predilecție de persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 ani.  Astfel, canabisul rămâne cel mai consumat drog de către tinerii în România.

Cu privire la studiu ESPAD publicat în 2016, tinerii din România au raportat o utilizare similară cu media la nivel european la șase din cele opt variabile-cheie studiate. Singura măsură care a fost semnificativ mai mare în studiul românesc a fost consumul de țigări în ultimele 30 de zile. Acest lucru a fost raportat de 30% dintre tinerii români, comparativ cu media totală de 21%, alcoolul în cazul românilor 47%, iar media europeană de 48%, episoade de alcool grav un procent egal de 35%. Pe de altă parte, consumul de canabis de-a lungul vieții a fost doar jumătate la fel de frecvent în rândul studenților români (8% față de 16%). În plus, utilizarea non-prescrisă a tranchilizantelor sau sedativelor și utilizarea pe durata de viață a inhalanților a fost mai mică decât media ESPAD, în timp ce cele patru variabile rămase au fost mai mult sau mai puțin în concordanță cu media pentru toate țările (ESPAD, 2016).

În concluzie, cu excepția utilizării țigărilor, tinerii români au avut tendința de a raporta niveluri mai scăzute sau similare de utilizare a substanțelor în comparație cu țara medie ESPAD. Tot cu privire la studiu ESPAD, în cazul României o mare parte din elevi (11%) nu au primit permisiunea părinților lor să participe sau ei înșiși au refuzat.

Nevoia de a lua măsuri înseamnă, în primul rând, realizarea de studii aprofundate cu privire la aceste fenomene care se petrec în colectivitate și la nivel individual, iar apoi, rezultatele convertite în planuri de acțiune eficientă la nivel național. Astfel încât o jumătate de oră pe care o petrecem completând un chestionar poate fi un moment important de reflecție, un semnal de alarmă tras la fiecare întrebare. Viața copiilor noștri nu ne poate rămâne indiferentă, iar ceea ce se întâmplă în România nu e nici pe departe un fapt îmbucurător. Studiul care va fi realizat pe baza rezultatelor acestui chestionar face parte dintr-o cercetare mai largă, cu titlul „Starea de sănătate și consumul de substanțe psihoactive în rândul tinerilor”, realizată de Institutul de Antropologie „Francisc Rainer” al Academiei Române.

Nu putem decât să exprimăm gratitudinea noastră pentru timpul alocat acestui demers, în care trebuie implicați tineri cu vârsta între 16-30 de ani. 

Chestionarul, aici.

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

A făcut ce ar fi făcut orice bărbat

Ai peste 40 de ani și vrei oprești timpul inteligent?

Adevărul despre nitraţii şi nitriţii din mâncare: sunt cancerigeni sau nu?

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
444 views

Your tuppence

  1. Elena / 8 March 2019 10:23

    Multumesc mult pentru linkuri.

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro