Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Aleg să… să plec, să fug, să mor

27 November 2017

Plutește în aer mirosul sfârșitului. Pare destul de aproape și inevitabil. În câteva zile probabil că o să se întâmple ce trebuia acum ceva timp. O să se facă liniște și fiecare o să meargă pe drumul lui. O să fie dureros și o să rămânem întotdeauna legați cu o ață invizibilă care ne va trage unul către celălalt. Și o să ne căutăm în permanență… în noi, în alți oameni, în locuri, în gesturi…

Însă am epuizat într-un timp mult prea scurt aproximativ cinci vieți. Ne-am cunoscut, ne-am iubit, ne-am atras, ne-am respins, ne-am consumat, ne-am sufocat, am fugit, fiecare de el, apoi fiecare de noi, ne-am reîntors, ne-am speriat, am luptat, am renunțat, am râs, am plâns și ne-am pierdut.

Cu fiecare minut, ne transformăm, iar după noi nu o să mai rămână nicio fărâmă din oamenii care am fost. O să încercam să fim puternici, să negăm că a fost adevărat pentru a putea trece peste sau să ne mințim că a fost doar un vis, însă valurile de sentimente o să se întoarcă la mal din ce în ce mai furtunoase.

femeie suferinta

Te iubesc dureros de tare și ai devenit lumea mea. Te-ai dărâmat și te-ai construit la loc de miliarde de ori. Rămâi tu, eu aleg să… să plec, să fug, să mor, nu știu…, contrar alegerii sufletului meu.

Dar mi-aș mai dori să-ți mai dorm în brațe o noapte. Să pun capul pe pieptul tău, să îți simt căldura și parfumul, să îți măsor bătăile inimii. Să știu că acolo, înăuntrul tău, eu voi fi întotdeauna acasă. Că o să continui să exist și să trăiesc cu fiecare clipă a ta, că o să te mângâi când îți este greu și o să te strâng în brațe cât pot eu de tare. Că o să zâmbești când îți amintești de mine.

De fapt, pe cine încerc să mint? Mi-aș dori să fac lucrurile astea pentru totdeauna și să îți fiu prezență, nu amintire.

Iartă-mă, copilule, pentru comportamentul inadecvat, dar iubirea nu e logică și rațională. Niciodată nu a fost. Și ce să fac cu toată iubirea mea pentru tine? Încotro să o îndrept? Iartă-mă pentru haosul provocat, pentru toate lucrurile pe care le-am făcut exact pe invers, pentru tot…

A ta, de un infinit de ori plus unu!

Guest post by Masquerade Woman

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Femeia adulmecă s*xul de la o poștă! Nu te juca cu nasul ei!

După ce am făcut primul pas în afara zonei de confort, am avut parte de una din cele mai bune partide de amor din viața mea

Ce ai tu, nu mai găsesc în altă parte, ce am eu, tu știi de mai găsești, dar…

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
4,559 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro