Alergarea bate Distonocalmul

Catchy

21 May 2017

În deceniul al doilea de viață am decis că eu voi schimba karma din familia mea și nu voi suferi de boli cardiovasculare, așa că m-am apucat de alergat.

Ca orice lucru, începutul este greu, dar am avut și noroc. Când ajunsesem să alerg șase ture de stadion (o tură are 400 de metri, de obicei) și de abia mă târam spre ieșire, două fete m-au întrebat câte ture de stadion tocmai alergasem. Le-am spus câte, fără să exagerez, iar faptul că mi-au spus „wow” m-a făcut să alerg a doua zi zece ture, fără să mai simt vreo oboseală.

Așa am învățat că îți poți depăși senzația de oboseală, gândindu-te la altceva decât la efortul depus. Îmi plăcea senzația de după efort și am aflat pe urmă că sportul ajută la eliberarea de endorfine, oxitocină și alți hormoni numiți ai fericirii. Ce mai, te simțeai mai bine decât după un Distonocalm!

femeie alergare

Sportul dă dependență, dar, din fericire este una sănătoasă.

Oricum, e bine să întrebi un medic înainte de orice tip de sport practicat, dacă ești sănătos și e indicat pentru tine.

Încet-încet, rezistența mi-a crescut și am început să alerg distanțe din ce în ce mai mari. Cum sportul te face și încrezător în tine, deoarece vezi că ajungi să îți depășești limitele, m-a apucat ambiția să termin și eu un maraton.

Noi, cei care stăm pe canapea și ne-am uitat la olimpiadă, am visat să fim acolo, dar nu ne-a lăsat mama în copilărie să facem sport, nu știm cam ce presupune acest lucru. Dar aveam să aflu.

Evident, nu am terminat decât un semimaraton prima dată. În timp ce eu ajungeam cu prima tură de 21 de kilometri la final, kenianul care a câștigat maratonul termina două ture.

Optimistă din fire, sau mai bine spus realistă, mi-am promis că anul următor voi termina un maraton și că nu voi fi ultima la categoria mea de vârstă și de sex. Totuși, mai puțin de 1% din populația globului a terminat un maraton, mi-am spus. Și așa a fost: am ieșit pe locul 12 din 14, eram mândră de mine, deși nu puteam să îndoi genunchii sau să mă mai încalț la loc cu aceeași pantofi.

Eram însă norocoasă: nu m-au bătut pantofii de alergat, nu mi-au căzut unghii și nici nu m-am accidentat. Și am primit și medalie, și diplomă, așa cum au primit toți participanții. Mi-a plăcut că am meritat-o, deși știu că pot să-mi cumpăr câte medalii și cupe vreau de la magazinele cu profil sportiv… Recunosc că, ulterior, am ales doar semimaratoane, mai ușor de terminat.

Nici sportul în exces nu este benefic, mi-am zis eu, dar nu exclud posibilitatea să mai încerc în viitor. Mi-am propus să alerg constant și, odată cu înaintarea în vârstă, când concurenții se împuținează la acea categorie de vârstă, să ajung pe podium. Deci, pot continua să visez și să alerg în ritmul în care mă simt confortabil! Constat că un hobby nu numai îți umple timpul, dar te poate face și fericit!

Guest post by Cristina Wlassopol

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Timpul maturizării – L’Avenir/Things to Come

Ființa utilitară

Iubirea mea, pot să-ți povestesc ceva?

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
5,168 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro