Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Broderii românești la Luvru

6 June 2019

Câteva zeci de capodopere din patrimoniul culturii medievale românești, între care steagul de luptă al lui Ștefan cel Mare, brodat cu chipul Sfântului Gheorghe în urmă cu peste 500 de ani, sunt expuse până pe 29 iulie 2019 în inima galeriei medievale din celebrul muzeu Luvru din Paris. Alte 26 de piese unice, realizate între secolele al XV-lea și al XVII-lea, fac de asemenea parte din expoziția “Broderii de tradiție bizantină din România”.

Eveniment de anvergură care încheie Sezonul Franța-România, expoziția este centrată în jurul piesei-vedetă a stindardului lui Ștefan cel Mare, cu valențe simbolice pentru relația dintre cele două țări. Oferit de Ștefan cel Mare mănăstirii Zografu de la Muntele Athos, stindardul este recuperat în timpul Primului Război Mondial de armata franceză şi restituit României în cadrul unei ceremonii solemne ce a avut loc în 1917 la Universitatea Sorbona. Documentat de Monica Joița și Doru Liciu de la Arhivele Diplomatice ale MAE, episodul este amplu ilustrat cu fotografii și scrisori în cadrul expoziției.

Foto: Dilema Veche

Expuse pentru prima dată împreună într-un loc atît de prestigios, vălurile liturgice, portretele brodate cu fir de aur sau de argint de pe acoperămintele de mormânt moldovenești stârnesc în Franța un interes excepțional. Revista franceză Connaissance des Arts a publicat câteva pagini dedicate expoziției, subliniind măiestria tradițiilor artistice bizantine proprii Țărilor Române în Evul Mediu. Cum se lucra în atelierele de brodat românești de acum cinci secole? Fiecare piesă are în spate o istorie și nenumărate secrete. Conservator al colecției de artă veche românească din cadrul MNAR, Emanuela Cernea, unul dintre comisarii expoziției de la Paris, ne devine ghid prin Evul Mediu artistic românesc, așa cum îl povestesc broderiile bizantine din expoziția de la Luvru. (Cristina Hermeziu)

Care este firul roșu al acestei expoziții?

Firul roșu este mai degrabă un fascicul de lumină, puternică, ce-ar trebui să repună pe piedestalul care i se cuvine patrimoniul cultural românesc și să reaprindă interesul românilor pentru aceste obiecte fabuloase. Ele îi pot ajuta să identifice în savantul labirint de fire prețioase al broderiilor expuse acum la Luvru, și apoi în cele care îi așteaptă cuminți în muzeele din țară, propriul ADN cultural. Pentru publicul francez este un elogiu depus de români în schimbul entuziasmului și eleganței cu care au știut să onoreze în ultima sută de ani patrimoniul și specialiștii români. De aceea povestea remiterii stindardului lui Ștefan cel Mare statului român este una dintre cheile expoziției. Este și reacția Luvrului la expoziția Ombres et Lumières: quatre siècles de peinture française organizată la MNAR în 2005, care se dorea urmată de o expoziție românească la Luvru. Împreună cu domnul Jannic Durand, comisarul francez al expoziției de broderii, am început încă de atunci documentarea actualei expoziții, realizată acum și grație contextului diplomatic favorabil oferit de Sezonul România-Franța.

Un Top 3 personal al celor mai frumoase exponate?

Mânecuțele de la Govora, Epitaful egumenului Silvan și Vălurile de mormînt ale Movileștilor. Mânecuțele pentru că sunt cea mai originală expresie a broderiei de tradiție bizantină din România și singurele despre care savantul francez Gabriel Millet – părintele absolut și încă neîntrecut al broderiei bizantine – spune că sunt decorate cu „motive valahe“, deci românești. Cel mai probabil ele sunt danii ale lui Neagoe Basarab și ale Despinei, soția sa. Epitaful, de o frumusețe copleșitoare, spune povestea de iubire a acelor mâini pricepute, care i-au reparat atât de vizibil rănile de-a lungul veacurilor. Vălurile de mormânt ale celor doi frați, Ieremia și Simeon Movilă, pentru că ne deschid o poartă nesperată către universul mediatic al începutul de veac XVII.

Care sunt „motivele valahe“ de pe mânecuțe?

Motivele brodate în epocă, nu doar pe mânecuțele de la Govora, sunt de fapt un labirint vegetal, în mrejele căruia înmugurește câte un vrej, se răstignește o floare sau pur și simplu se ascunde o cruce. Gabriel Millet numește valahe toate aceste motive. Însă împletiturile acestea savante sunt prezente peste tot în arta medievală, atât în broderie, cât și în orfevrărie, anluminuri sau decoruri parietale. Labirintul pasionează în egală măsură Occidentul și Orientul medieval, este, dacă vreți o invitație la pelerinaj.

Citiţi continuarea articolul din Dilema Veche aici.



Citiţi şi

Cinci conturi de Instagram din care poți învăța despre istorie, modă și feminitate

Miţa Biciclista – o Marie care a ameţit celebrităţi şi capete încoronate

Olivier Polge – “Sunt un nas”


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
166 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro