Cu pătrunjelul la muzeu

Marietta Dobrin

2 December 2015

mariettaMă trezesc cu el în pat. Cald, zâmbăreţ, jucăuş.

– Măi, soare, tocmai pe faţa mea te găsişi să te întinzi, să-mi bagi razele tale în ochii ăştia somnoroşi?, zic mormăind şi strângând pleoapele.

„Să fac o ciorbă de găină?”

Ce probleme o avea una care se trezeşte cu ideea asta, abia coborâtă din pat? Nici n-am băut cafeaua şi mi-au plonjat ideile pe creier ca spatele si coccisul meu pe gheața de la patinoar. Şi el, coccisul, şi-a procurat o fractură multiplă. Or avea aceeaşi soartă şi ideile? Hmmmm…

Deschid frigiderul. Găina, ceapa, ardeiul, zucchini, roşiile, dovleacul (în loc de morcov, leguma non grata în familie), prezenţi. Lipseşte pătrunjelul. N-ar avea cum să fie prezent, că eu prin oale împrăştii cu generozitate cimbru, preferatul meu.

Dar parcă cimbrul cu găina nu se asortează, mai bine îi stă găinii cu pătrunjel. Şi cu pătrunjel îi stă bine şi toamnei. Toamna călduţă, luminoasă, colorată şi foşnitoare. Toamna milaneză care te invită să-i treci pragul, s-o admiri, s-o miroşi, s-o trăieşti.

femeie

Cu gândul ăsta ies la aprozarul de la colţul străzii. Cumpăr, schimb curtoazii cu vânzătoarea simpatică şi vorbăreaţă şi mă îndrept spre casă. Tramvaiul din staţie îşi deschide uşile chiar în faţa mea şi-n mişcarea lor parcă mă invită: „hai, hai, vino la o plimbărică prin oraş, lasă ciorba, ea poate să aştepte”.

Păi, cu starea de spirit cu care m-am trezit, pot să zic ba? Certo că nu!

Mă urc veselă şi mă aşez lângă o doamnă în vârstă, distinsă, elegantă şi plină de farmecul femeilor care trăiesc frumos. Mă întreabă dacă ştiu unde e Galleria de Arta Statuto, a citit ea că un grup de refugiaţi, sub patronajului Naţiunilor Unite, își expun acolo lucrările.

Ştiu unde e şi mă las contaminată de patosul şi inteligenţa cu care-mi vorbeşte de pictură, fotografie, opere de artă. E un izvor de cunoştinţe, a fost ghid la muzeul de artă modernă din oraşul ei natal, un oraş din centrul Italiei.

Intrăm împreună să vizităm galeria, eu cu plasa mea de aprozar şi coama patrunjelului în vânt, ea cu umbreluţa cu mâner de fildeş în ton cu pălăria care-i dă un aer din altă epocă. Mă aşteptam să văd tablouri triste, scene de război, durere şi mizerie, dar nimic din toate acestea nu era prezent în operele lor. Culorile erau vii, subiectele alese – pline de optimism şi speranţă.

Două femei cu o umbrelă şi-un mănunchi de pătrunjel se plimbă nestingherite prin sala goală, schimbă impresii, comentează şi, la sfârşitul vizitei, decid să stea la o cafea în barul de vis-à-vis.

Două femei care se cunosc de două ore şi ştiu că n-o să se mai vadă niciodată.

S-o numesc empatie de toamnă?

Ah, s-a făcut târziu, ciorba o las pe altă dată, mă hotărăsc pentru paste cu somon, macaronarii mei or să aprecieze, nu se dau în vânt după ciorbăielile mele.

Pe Marietta o găsiţi întreagă  aici.



Citiţi şi

Portret de interior poetic – A Quiet Passion/Emily Dickinson

Aceste alimente care ne fac bine

Pătrunjelurile Pisicilor

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
7,175 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro