Ne sperie gândul că am fi putut fi noi în locul japonezilor. Neştiind ce ar trebui făcut, atât cât stă în puterea fiecăruia, nici n-am fi făcut. Nu vrem să ne imaginăm haosul şi durata lui. Pentru că nu suntem defel pregătiţi.
A-ţi pregăti poporul pentru un dezastru nu înseamnă să-l isterizezi ori să-l faci să trăiască permanent cu frica de nenorocire. Tocmai teama dispare prin familiarizarea cu pericolul.
Cu cât omul este mai neinformat şi lipsit de nişte automatisme salvatoare, în afara instinctului de conservare, cu atât este mai vulnerabil. Şi, mai expus, cu cât este mai suficient – “mie nu mi se poate întâmpla aşa ceva”.
Ceea ce vedem acum este dovada clară că predictibilitatea comportamentului uman în situaţii de criză poate fi crescută prin educaţie, iar pagubele, micşorate prin apărare inteligentă.
După câte am văzut, citit şi auzit, am sentimentul tonic că seismul din Japonia a reuşit mai mult decât să zguduie pământul şi să ridice apele oceanului la 10 metri. Simt că nenorocirea acestui popor, condamnat parcă să retrăiască experienţe halucinante, va schimba ceva important în gândirea lumii.
La atacul terorist din 11 septembrie, compasiunea faţă de victime a fost diluată nefiresc de parti-pris-uri politice. Acum, reacţia faţă de japonezi mi se pare totală: compasiune pură, mobilizare planetară şi o uriaşă dorinţă de a-i ajuta. Lecţia niponă este despre educaţie, exerciţiu, pregătire individuală, disciplină, decenţă. Dar şi despre încăpăţânarea de a dăinui cu demnitate.
Sigur că nu e în firea noastră să ne pregătim senini nici pentru moartea naturală, necum pentru una tragică şi aşteptată. Iar neîncrederea în soluţiile salvatoare poate creşte dacă vedem că nimic nu oferă la o adică protecţie 100%.
Dar ceva tot putem face: să ne dăm singuri o şansă de supravieţuire. Când a construit Noe arca? Înainte de Potop. Să nu ne lăsăm aşadar doar în grija Celui de Sus. Pentru că suntem totuşi peste şase miliarde şi s-ar putea să fie ocupat chiar în momentul nostru de cumpănă.

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.