Femeile se tem de curve. Nimic nu o sperie mai mult pe o femeie decât o curvă. Dacă femeia e singură, e pentru că „n-are noroc”. Ea vede în jur doar exemple care îi întăresc convingerea că „numai curvele au noroc, astea îi prind pe toți bărbații buni”. Cele implicate într-o relație simt tot timpul amenințarea, trăiesc cu spaima că „apare vreo curvă și mi-l ia”. Cele măritate își calibrează temerile tot pe seama „curvelor”. Cele mulțumite de ce „și-au prins” tremură că va veni „o curvă” și le va sparge căsnicia, iar cele nefericite își reproșează că au fost „niște proaste”, când, de fapt, ar fi reușit mult mai bine în viață dacă ar fi fost și ele „mai curve”.
Ca lemă, orice femeie se referă la o alta, percepută ca amenințare, ca fiind „curvă”. Acesta este apelativul și din asta nu o scoate: curvă, curvă, curvă! Colega de serviciu care se îmbracă mai cochet, e mereu îngrijită și parfumată este, evident, curvă. Vecina care îi zâmbește „lui” cam prea larg este și ea, evident, o curvă. Vânzătoarea de la magazinul de cartier care i se adresează tot lui pe nume (adică, ca ce chestie îi spune pe nume?!) este, bineînțeles, tot o curvă. La limita superioară a gravității, dacă o femeie atentează la bărbatul cu nevastă și plozi, claaaar, e „cuuurvă”!!! La limita inferioară, dacă o femeie pune ochii pe un bărbat, fără a avea niciun fel de interacțiune directă, dacă observă că o alta îi face ochi dulci celui vizat, aceasta este, fără drept de apel, „cuuurvă”! Între cele două limite, toate femeile concurente sunt „cuuu*rve”!
Interesant a remarca cum simpla apariție a unei femei concurente, o aruncă imediat pe sărmana ființă în categoria curvelor. Femeile știu asta, iar bărbații… imposibil să nu fi prins vreodată o discuție „între fete”, în care cele două o împart pe a treia, despre care, inevitabil, se afirmă răspicat că e o cuuurvă! Mereu m-am întrebat, oare de ce femeile nu își pun alte întrebări? Poate „aia” (curva), e o femeie mai caldă, afectuoasă, răbdătoare, înțelegătoare, calmă, tonică, motivantă, optimistă, echilibrată etc. De ce nu își pun astfel de întrebări?! N-am auzit nicio situație în care ea să își spună, de exemplu: hmmm, aia e o gospodină mai bună, lui chiar îi place să mănânce bine, îi place să fie alintat cu dulciuri, ia să pun eu mâna pe o carte de bucate să mai învăț vreo rețetă nouă, să fac o ghidușie în bucătărie de să rămână cu gura căscată, salivând! Nu! Nu! Nu! De trei ori nu!!! Aia e o cuuurvă și gata! Ce tot atâtea pretenții din partea lui?! Știe unde e frigiderul, cuptorul cu microunde, să ia frumos din semipreparate, să învârtă butonul și în trei minute are mâncarea caldă. Adică cum?! Ce sunt eu?! Bucătăreasă, menajeră, femeie de serviciu, sclava lui?!
Sau cealaltă… Și aia e clar, tot o curvă! N-ai văzut cum se îmbracă? Și e tot timpul ba la coafor, ba la manichiură, ba la pensat, merge, vezi dragă, la sală! Vaaai!!! Dar așa-s toate curvele! Ce?! Nu știai?! Doar curvele au timp de din astea… Dar, evident și bărbatul e de vină! El, bărbatul, porcul, e de vină că nu se excită privindu-te în aceeași pantaloni de trening lălâi, tociți, lărgiți și decolorați, pe care îi porți prin casă de când ți-ai dat bac-ul la sport. Tot el, porcul de bărbat, e de vină că nu ți-a așternut în seara asta petale de trandafiri pe pat și nu te-a așteptat cu șampanie și căpșuni, să te iubească tandru. Și cum poate, porcul naibii, să fie atât de insensibil, chiar să nu se fi acumulat dorința în el, că doar de câteva săptămâni nu ați făcut nimic, l-ai lăsat „un pic” să se perpelească. La urma urmei, doar n-o să faceți sex chiar atât de des, că nu ești curvă! Mai răruț, că-i mai drăguț! Ieri seară poate ai fi făcut ceva scurt, dar te-a enervat când ai observat că se uită lung la mărarul de pe picioarele tale. Doar i-ai repetat de nu știu câte ori că e iarnă și oricum nu se vede, că mergi numai cu pantaloni la serviciu, iar la vară, înainte să mergeți în concediu, o să te duci la epilat. Și mai și fusese aseară un moment nepotrivit, chiar ți-a plăcut mult episodul din Suleiman și voiai să vezi reluarea! Unde mai pui la socoteală că te și simțeai rău, aveai indigestie după ce ai mâncat caserola aia de un kil de înghețată, căci erai un pic cam deprimată că nu te mai cuprindea de dimineață niciun pantalon.
Dar să nu divaghez. Revin. Mă întreb de ce muierimea cinsteșă se simte amenințată exclusiv de prestația sexuală a concurenței, de unde obsesia asta?! Totuși, aș paria că femeilor le convine de minune să țină în viață acest mit al bărbatului care o alege pe alta doar pentru că aceea e curvă, bărbatul e mânat doar de instincte, iar totul se explică așa, frumos, logic, rotund, excluzând orice culpă, defect sau minus al femeii-victimă, care poate poza liniștită în femeie serioasă, virtuoasă, cu pretenții. Dacă ar fi adevăr în această retorică a bărbatului-animal care alege să trăiască alături de o femeie, de o curvă, doar pentru că aceasta prestează mai bine (sau măcar prestează, spre deosebire de multe doamne autofrigidizate în relațiile lor), atunci bordelurile s-ar fi desființat de mult, iar traseistele, escortele și prostituatele n-ar mai exista. Bărbații-animal ar fi mers la cuplăraie, ar fi oprit la marginea șoselei sau ar fi intrat la vitrinuță, iar în urma prestației meseriașe ar fi căzut pe spate de uimire și plăcere și ar fi luat-o acasă pe domniță. Pe de altă parte, nu este exclus ca multe din femeile „cinstite”, victime ale „curvelor”, să simtă repulsie față de acestea tocmai pentru că au impresia sau convingerea intimă (e posibil și asta) că în relația cu partenerul nu au oferit poate nimic altceva decât ceea ce cred că oferă și „curvele”, iar în urma comparației, bărbatul a ales-o pe cea mai experimentată.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂 Trimite-ne textul pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Sunt despărțită de o lună, după o relație de patru ani
Dar cum să NU știți ce e ăla păstârnac și la ce se folosește?
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
