Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Iubirea nu are grade de comparaţie

29 May 2019

Am privilegiul să fi cunoscut iubirea. Probabil că, de aceea, nu-i înţeleg pe cei care spun „nu credeam că pot iubi aşa…”. Oare o fac pentru că nu se ştiu, pentru că au o părere deplorabilă despre ei înşişi sau pentru că imaginaţia le-a fost limitată de nişte experienţe superficiale confundate, din lipsă de termeni de comparaţie, cu iubirea?

Cât de tânăr să fii sau cât de sărac, să te poţi legimita cu o astfel de mirare, de altfel sinceră, imposibil de zăgăzuit atunci când, în sfârşit, deschizi ochii asupra abisului din sufletul tău…

love 3

Sau „nu credeam că pot iubi atât”. Iubirea este cuantificabilă? De data asta, am iubit „atât”, iar data trecută mai puţin de atât. Am măsurat, am cântărit şi am comparat şi am ajuns la aceste rezultate matematice. Probabil că, de fapt, nu am iubit. Am comparat gradul de mulţumire sau de satisfacere a anumitor necesităţi, dar nu am iubit. Nici atunci, nici acum. Iubirea nu se poate măsura. Şi nici nu are grade de comparaţie: atunci am iubit mai puţin, acum mai mult şi aştept data viitoare când voi iubi şi mai mult decât „atât”. Dar se poate demonstra. Cu gesturi, în fiecare zi. De la cele mai mici – o mângâiere, o mână sărutată fără motiv, o floare ruptă din gard, până la cele mai mari – o bijuterie (cu diamante sau nu), o vacanță romantică unde să aibă loc cererea în căsătorie.

Cred că adesea se confundă iubirea cu un mănunchi de alte sentimente. Sau se înlocuieşte, iar alinarea vine din improvizaţii. Din compromisuri. E greu să-ţi simţi sufletul gol şi, din durerea singurătaţii, să-l umpli cu „de toate”, cu falsuri mai mult sau mai puţin reuşite. Dar uşor de dovedit, dacă se pot cuantifica. Sau dacă se pot delimita în timp: Am iubit, dar acum nu mai iubesc. Iubirea nu suportă conjugare decât la prezent, indiferent cât de mult timp, întâmplări şi oameni au trecut de la momentul sacru al naşterii sale. Odată pogorâtă asupra ta, te însoţeşte toată viaţa, luminându-te. Şi nu e nici „aşa”, nici „atât” şi nici „a fost”.



Citiţi şi

Ideal ar fi ca un bărbat să-și arate și așa dragoste

Bunicii noștri știau să repare tot…

Cum să simt eu iubirea, dacă eu simt ceva ce seamănă cu ea

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
1,311 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro