La 49 credeam încă că viaţa se termină când faci 50. Greşit!

25 February 2021

Am 55 de ani şi sunt mândră de asta, pentru că sunt mândră de mine, cea care sunt acum; nu sar cu parapanta, că am operaţie la genunchi, dar merg la sală şi la bazinul de înot! Încă pot alerga după nepoţica mea de 6 ani, deşi am avut piciorul rupt. O pot lua în braţe, chiar dacă mâna a fost ruptă în trei locuri și mă mai sâcâie un pic scolioza. Mă dau în leagăn când mergem în parc şi m-aş da şi pe toboganul cel mare, dar se uită lumea ciudat la mine. Sar şotronul când văd unul desenat pe trotuar, râd la glumele bune şi ascult heavy-metal. Îmi place rockul şi toate genurile muzicale (nu mă refer la manele).

Acum, nu fac pe lupul moralist, dar nici nu vin cu texte preluate de la Teo sau dr Lăslău, nu citez din clasici şi nici din Buddha.

Recunosc că au fost multe momente când m-am temut că voi îmbătrâni și-mi voi petrece zilele pe la reumatologie. La 27 de ani consideram o femeie trecută de 35 de ani deja terminată, dar nu am avut dreptate. La 49 credeam încă că viaţa se termină când faci 50. Greşit!

Total greșit!

Vârsta nu este decât un număr. Cine eşti în interior, asta chiar contează cu adevărat, ceea ce ai clădit în edificiul sufletului tău şi chiar ceea ce continui să clădeşti cu fiecare zi, cu fiecare experienţă acumulată.

Contează ce ai creat, contează ce ai gândit şi cum te-ai adaptat schimbărilor din viaţa ta. Contează ce laşi în urmă, căci deseori am spus: “Suntem suma faptelor, sentimentelor şi gesturilor noastre!”.

Am fost educată în familie să fiu demnă, să îmi iubesc țara și neamul din care mă trag!

Să îmi iubesc şi respect bărbatul, să fiu o bună gospodină, căci dragostea soţului trece prin stomac; să îmi cresc copiii cu frică de Dumnezeu. Bunica m-a învăţat să îmi respect strămoşii şi părinţii, şi locul de unde provin. Dar cele mai adevărate adevăruri sunt cele pe care le-am descoperit singură!

– Să fiu om! Asta mi-am dorit, să fiu un om adevărat, un om de omenie care nu minte şi nu linguşeşte.

– Să fiu un om integru, cu coloana vertebrală!

– Să fiu adevărată, nu o făcătură compusă din părerile altora!

Tind să cred că am reuşit în parte, căci continui să mă construiesc pe interior.

Sunt un om tânăr încă, pentru că ştiu să mă bucur de o floare, de un căţel care latră alergând după copii în parc, de un curcubeu ce apare după o ploaie zdravănă.

Sunt un om tânăr deoarece am curaj să spun ceea ce cred! Pentru că am curaj să port o fustă deasupra genunchiului, am curaj să glumesc cu un bărbat ce încearcă să-mi facă un compliment. Da, poate nu mai am frumuseţea de la 30 de ani, dar am lumina de la 55 şi inteligenţa oferită de înţelepciune! Şi mai am emoţia ce o simt cu toată fiinţa mea, mai am cuvintele şi amintirile ce le aştern cu drag pe hârtie pentru a bucura alte sufleţele!

Am în mine vie iubirea de familie şi de oameni, generozitatea şi bunătatea; sunt o gazdă primitoare şi atentă!

Scriu şi trăiesc în iubire, sunt încă o visătoare şi o romantică incurabilă! Cred în prietenie sinceră, cred în vise, cred în mine şi cred în Dumnezeu!



Citiţi şi

Ești bărbat când…

The Birdcatcher’s Son

Zaida sau povestea femeii care a ales să moară singură

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro