Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Protest la Barcelona

19 October 2019

La protestele din Barcelona-i treabă serioasă și e bine ca oamenii să-și rezolve singuri problemele, fără influențe din afară.

Numai că între protestatari și forțele de ordine și-a făcut apariția o a treia parte, o româncă din nordul țării, cu chef de harță. Da, ați ghicit, fosta. A mea.

Lipsită de obiectul muncii în țară, pentru că un bărbat înțelept prinde repede formula magică „da, mamă”, a luat calea exilului, făcând dizidență, cum va scrie mai târziu in memorii, în fapt căutând noi victime pe care să-și verse adrenalina, că așa cum se spune, poți scoate moldoveanca din Moldova, dar nu Moldova din moldoveancă. În fine, spaniolii nu știau ce-i așteaptă.

Așadar, trozneală între părți, mai tare sau nu, mai justificată sau nu.

Într-un scurt moment de respiro, când se ia pauză și ambele părți beau o gură de apă, vecinii de bloc, aflați în tabere diferite, își strigă noutățile peste baricade:

– Miguel, vezi că a zis maică-ta să iei pâine la întoarcere! Și dacă te mai uiți insinuant la soră-mea, ai pus-o!

– Stai linsitit, boss, n-avem texte împreună. Auzi, da-mi împrumuți și mie cricul? Că niște nemernici mi-au înțepat cauciucurile!

Moment în care apare ea, proțăpindu-se cu mâinile în șolduri și strigând intr-o spaniolă aproximativă, cu certe inflexiuni din nordul mioritic:

– Libertate! Libertate! Libertate!

Brusc toată lumea lasă ce făcea, iar la fereală încep telefoanele.

Oficialii:

– Boss, a trimis cineva o fată între noi? Că nu-i mozolită cu fum, n-are hainele arse, nu era vorba că ai noștri să pară de-ai lor? Știi ceva? A, și vorbește cu accent din est, eu zic ca-i lucrătura rușilor. Verifici să fim siguri? Cum e? Energică, iar umanitar vorbind pare drăguțică, cumva îmi aduce aminte de soacră-mea când ne sperie pe toți de Halloween, venind fără primer și fond de ten pe față, dar mai tânără, normal.

De partea cealaltă:

– Bai, trăi-v-ar, genială ideea, cum de-ați trimis-o fix în fața lor. Nu? Nu-i de-a noastră? O fi de la ăia? Nu pare, că și ăia se uita cruciș la ea. În fine, stăm să vedem care-i mișcarea. Transmiteți live pe FB, nu? Ok.

În timpul ăsta, fosta își făcea selfie după selfie, ba cu unii, ba cu alții, strigând în continuu „Libertate!”.

Sună stația la forțele de ordine:

– Mda, e mai complicată treaba, i-au analizat vocea, am vorbit cu NSA (n. red. National Security Agency, cea mai mare agenție de informații din lume), ăia au zis mie-n sută că-i… româncă. Nu, nu știu ce mama naibii face și pentru cine, dar trebuie să fim atenți, vezi că vicele din NATO e român, ai înțeles idea? Asta ziceam, finuț, poate s-a rătăcit în drum spre mall, mai știi?

Între timp show-ul femeii se apropie de final, cu un ultim „Libertate pentru card! Dezrobiți cardul! Lăsați-l să circule liber, nemernicilor!”

Pauză.

Primii-și dau seama oficialii și vorbesc cu protestatarii:

– Băi, ia stați așa, nu-i de la noi, bărba-su o fi schimbat pin-ul cardului! zic oficialii peste baricade protestatarilor.

– … Păi, ăla-i deja mort fără să știe asta! zic protestatarii. Săracul om…

Apoi părțile și-au reluat treaba lor.

Într-un colț, fosta, cu un zâmbet superior pe față, puse mândră un album cu 342 de poze pe FB și niște comentarii din inimă la adresa fostului, adică eu, cum că omul a avut o regină acasă, pe care n-a știut s-o aprecieze, în timp ce mii de oameni i-au recunoscut intantaneu valoarea. Primi instant 398.723.812 add requests, unul si unul. Ba și de la niște feministe și vegane.

Acasă, Președintele i-a înmânat cea mai înaltă distincție, făcând-o mesager prezidențial, în timp ce guvernul a plusat, numind-o ambasador onorific.

Cu brand awareness mondial, relații în instituții și card plin, fosta puse mâna pe mobil și spuse doar atât

– Da, el e în pozî. Dațî-l afarî.

Apoi se intoarse la selfiuri.



Citiţi şi

Țara va avea președinte, președintele va mai avea țară?

Dezgust. Mult dezgust

De ce avem nevoie de dramă în viața noastră

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro