Provocările «visului american» – American Beauty

Să spui că un cvadragenar, posedat de «demonul amiezii», a fost subjugat de amica fiicei sale adolescente a devenit un lucru aproape banal azi. Totuși,  acum două decenii, American Beauty a marcat finalul mileniului trecut și-a deschis în forță poarta către fațetele umanității. Producția din1999, devenită «film-cult», aduce în prim-plan tema „lolitei”, dar și a crizei de identitate  bărbatului de vârstă medie.

Rodat în lumea teatrului, Sam Mendes  se afla la prima sa peliculă pentru cinema și a brodat cu abilitate printre canoanele morale și financiare pe care America la conservă. Chiar titlul evocă aceste dimensiuni, iar afișul (trandafirii sângerii și midineta cu păr bălai și ochi mari albaștri) descrie și mai bine ceea ce îl va duce la pierzanie pe eroul din film. Așadar, American Beauty narează povestea lui Lester Burnham (Kevin Spacey), un „bărbat între două vârste”, care dezvoltă o periculoasă și nesănatoasă pasiune pentru o fermecătoare adolescentă, cea mai bună prietenă a fiicei sale. Ca în orice comedie umană, dramaticul glisează spre tragic, iar acest perdant /„chronic loser” se poate lesne identifica cu disperarea celor care-au atins «visul american». La intersecția mai multor genuri – comedie, thriller și cronica de moravuri -, filmul desenează o împletire narativă alcătuită din mai multe aventuri. Flash-forward-ul de la începutul filmului îi conferă un nimb de mister. O adolescentă, care se dovedește a fi copila personajului central îi cere prietenului său să îl împuște pe tatăl ei. Începând de aici, o întrebare va continua să ne bântuie: cum va muri Lester Burnham (Kevin Spacey) și, mai ales, de ce?

Pentru a dezlega acest mister, viața pașnică a familiei (de condiție medie) Burnham va fi cercetată de regizorul, care împrumută ceva din ironia lui Raymond Carver atunci când descrie, în povestirile sale, lipsurile contemporanilor săi. Sam Mendes deschide larg ușile unui pavilion (dintr-o suburbie) destul de opulent pentru a zădărnici toate pretențiile. Deși tema nu este în sine originală, modalitatea de prezentare depășește toate așteptările spectatorului. Îndrăznind să fie subversiv, Sam Mendes ne oferă portretul fiecărui membru al familiei Burnham. Trebuie să o vedeți pe Carolyn Burnham (excelentă Annette Bening, o burgheză atât de enervantă, dar și emoționantă), surprinzându-și soțul într-o singurătate plină de efuziune. Acesteia i se alătură o multitudine de actori în roluri secundare (inclusiv Peter Gallagher, vedeta locală a imobliarelor și Mena Suvari, aroganta vedeta a liceului din zonă). Toate sunt perfect orchestrate de un regizor care reușește să găsească ritmul potrivit pentru fiecare situație: permițându-și digresiunile originale când filmează fanteziile libidinoase ale lui Lester sau, dimpotrivă, precipitând acțiunea de a o însufleți.

Prima calitate a filmului rezidă, fără îndoială, în scenariul său, care reușește să gestioneze cu ușurință deconcertantă dialoguri strălucitoare și dinamismul acțiunii. Întâmplător sau nu, frumusețea se poate ivi de oriunde. Numele personajului masculin este o anagramă pentru enuntul «Humbert learns», unde Humbert este prenumele celebrului profesor din Lolita lui Nabokov. Răpus definitiv de farmecele senzualei făpturi, Lester, odinioară un tată și un soț model, încearcă diferite trucuri doar-doar îi va trezi Angelei (Mena Suvari) sentimente similare. Măcinat de contorsiuni sufletești și de contradicții, Lester încearcă să întârzie inevitabilul. Mariajul lui scârția de ceva vreme, chiar dacă avea o șarmantă soție: Caroline (Annete Bening). Pe de altă parte, nici relația cu fiica sa, Jane (Thora Birch), nu este deloc roz.

Bunăoară, se trece de la râs la compasiune/plâns, de la tandrețe la ură, într-un film ce seamănă cu un vast geamantan, perfect compartimentat, în care scenaristul și regizorul au rânduit tot ceea ce America detestă. Lester Burnham este un om vidat (o „legumă umană”), aservit unei femei care nu vedea în el decât ființa care va mai achita încă o rată pentru bunurile materiale din cocheta locuință și care îl târa la cocktailuri. Lester își detestă slujba, are o viață sexuală de adolescent. Mai mult de-atât, el chiar nu poate stabili o relație pașnică cu fiica sa, Jane. Amica acesteia, frumușica Angela, îi va schimba orizontul. Întâlnirea cu această adolescentă, plină de senzualitate,  îi va da un imbold și îi va revitaliza apetitul pentru micile bucurii ale vieții”. Indiferent de prețul plătit, nu mai raționează (într-un mod cartezian), reversând către viață. Cel care redimensionează scriitura scenaristică este Kevin Spacey, incredibl de fragil în „reînnoirea” acestui personaj. Confruntat cu ingeniozitatea regizorală și precizia scenaristică, Spacey ia tot  ce-i stă în cale, deschizând calea unor personaje secundare plasate într-o existență banalizată de gândirea comună, dar cărora actorul le găsește contururi noi.

Sam Mendes a amestecat într-un mod original dinamismul comediilor cu unele considerații psihologice, chiar filosofice, studii despre moravuri. Un inteligent dozaj de entuziasm și disperare transformă American Beauty într-un film surprinzător politically incorrect»),  alcătuit din mai multe „ieșiri”, apoteoza satirei ornate din belșug cu umor negru.

Premii, nominalizări:

Premiile  Oscar, 2000

CategoriaRezultatul
Cel mai bun film
Bruce CohenCâștigător
Dan JinksCâștigător
Cel mai bun regizor – Sam MendesCâștigător
Cel mai bun actor în rol principal – Kevin SpaceyCâștigător
Cea mai buna actrita în rol principal – Annette BeningNominalizat
Cel mai bun scenariu original – Alan BallCâștigător
Cel mai bun montaj
Tariq AnwarNominalizat
Christopher GreenburyNominalizat
Cea mai bună imagine – Conrad L. HallCâștigător
Cea mai bună coloană sonoră – Thomas NewmanNominalizat

Premiile Globul de Aur. 2000

CategoriaRezultatul
Globul de Aur pentru cel mai bun film (dramă)Câștigător
Globul de Aur pentru cel mai bun actor (dramă) – Kevin SpaceyNominalizat
Globul de Aur pentru cea mai bună actrita (dramă) – Annette BeningNominalizat
Globul de Aur pentru cea mai bună coloană sonoră – Thomas NewmanNominalizat
Globul de Aur pentru cel mai bun scenariu – Alan BallCâștigător
Globul de Aur pentru cel mai bun regizor – Sam MendesCâștigător

Premiile Academia Europeana de Film. 1999

CategoriaRezultatul
Trofeul Screen International – Sam MendesNominalizat

Pe Mădălina o puteți găsi și aici



Citiţi şi

Anatomy of a Scandal

Ură

Banalitatea războiului

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro