Înainte de a da începe, pentru a evita orice ne-înțelegere, țin să precizez că este simpla părere a unei mame, care, înainte de aduce pe lume doi copii, şi-a trăit viața printre animale, iubindu-le și îngrijindu-le. Dar, declarații de genul „Miki (nume luat la întâmplare) al meu e ca un copil. …

Doi ani de virtual, la asta se rezumă prietenia noastră de până acum. Nu ne-am strâns încă în braţe, cum nici în ochi nu ne-am privit vreodată. Ne ştim din poze, din rânduri, din postări, din mesaje. Din conversaţii telefonice care puteau dura şi ore. Ne-am cunoscut întâmplător. Poate aşa …

– Nu mai rezist! Nu e posibil aşa ceva! – Hei, calmează-te! Ce s-a întâmplat? Hohote şi sughiţuri de plâns, asta auzeam de cealaltă parte a telefonului. Când l-a luat în „primire”, era căzut la pat. Nu vorbea, iar ochii îi avea mereu ţintiţi în tavan. Faţa îi era rece …

Trei vieţi într-una… şi prietena mea. Premiantă în fiecare an, şefă de promoţie, iar la facultate intrată a treia, cu bursă. În materie de creier şi inteligenţă, cam asta era. Sclipitoare! În schimb, ca om, „jale”! Cea mai melancolică şi sensibilă femeie pe care am cunoscut-o. Sandra Brawn şi Danielle …

„Vă declar soţ şi soţie, la bine şi la rău, până când moartea vă va despărţi”… zicea popa în biserică, cu ani în urmă. „Mărită-te, să intri şi tu în rându’ lumii, că ţi-am făcut zestre, de n-are nimeni în sat. La dreacu’ am muncit o viaţă?” Astea erau vorbele …

Sunt o persoană paşnică, tolerantă, lipsită de ură şi duşmănie. Nu am idei preconcepute, aşa cum n-am încercat niciodată să schimb părerile oamenilor din jurul meu, cel mult, am încercat să-i fac mai atenţi. Îmi plac oamenii inteligenţi, oamenii de la care tot timpul ai câte ceva de învăţat. Nu …

M-am născut în perioada comunismului, unde totul se dădea cu porţia, inclusiv bătaia. Plecând de la dascăli până la părinţi (uneori şi vecinii) îţi aplicau corecţia ruptă din Rai, numită tupangeală. Ca părinte, nu prea ştiai multe în perioada aia. Viaţa era stas: serviciu, casă, copii şi nişte sfârşituri de …

„Hai, te las, că mi-a venit soțu’”. „Trebuie să-nchid, că mă strigă soțu’”. „Îmi pare rău, vorbim altă dată că trebuie să-i pun soțului să mănânce”. „Pleacă soțu’ și trebuie să-l pregătesc’’…și  zdrang telefonu’-n nas. Astea sunt doar câteva din frazele pe care le auzeam la telefon când vorbeam cu …

Dragi cititori și cititoare, vă scrie o utilizatoare de Facebook care are un cont activ de mai bine de șapte ani. Am să încerc să vă împărtășesc un pic din experiența mea în această minunată rețea virtuală. Nu știu câți dintre voi o să vă regăsiți în rândurile de mai …

În vara anului 1983, mă văd pe lista de admiși a facultății de Filosofie. A fost una din cele mai frumoase zile din viața mea de până atunci. Am știut că destinul urma să se schimbe. Alternam învățatul (primisem bursă) cu distracția. Aveam o uriașă poftă de viață și-mi făcusem …