Catchy W

Carolyn Burke și-a făcut o misiune din a reda lumii viețile femeilor uitate. De la Mina Loy la Édith Piaf, a arătat că istoria feminină este parte esențială a culturii moderne.

Mina Loy și Nora Ephron nu s-au întâlnit niciodată, dar vocile lor se completează ca într-o conversație prin timp. De la manifestele radicale ale modernismului la ironia fină a Hollywood-ului, două generații de femei au spus aceeași poveste: că suferința, frumusețea și libertatea trebuie scrise, ca să nu fie uitate.

Mișcarea globală Fuckup Nights a ajuns la București datorită Dianei Iosu, fondatoarea agenției DiFine PR. Într-un interviu plin de onestitate, Diana povestește cum evenimentele pe care le organizează schimbă mentalități, normalizează vulnerabilitatea și transformă poveștile despre eșec în lecții de viață.

Mina Loy (1882–1966) a fost una dintre cele mai curajoase voci ale avangardei: poetă, artistă, vizionară feministă. A sfidat normele prin manifestul ei incendiar, a iubit cu pasiune, a pierdut și a transformat durerea în artă. Portretul unei femei libere, redescoperite azi ca figură centrală a modernismului.

A scris comedii romantice care au cucerit lumea și eseuri care au transformat nesiguranțele femeilor în literatură. Nora Ephron știa să facă din orice experiență o poveste de spus mai departe.

O confesiune emoționantă despre legătura dintre mamă și copil, despre puterea iubirii și despre cum timpul poate fi, pe rând, prieten și dușman.

O întâlnire întâmplătoare la Paris, în 1953, a legat destinul unei actrițe necunoscute și al unui tânăr couturier. Audrey Hepburn și Hubert de Givenchy au împărțit 42 de ani de prietenie rară, construită pe încredere, eleganță și devotament. Rochia neagră din Breakfast at Tiffany’s i-a făcut nemuritori, dar cel mai frumos dar rămâne paltonul pe care Audrey i l-a oferit ca o ultimă îmbrățișare.

Expoziția Femmes photographes de guerre de la Paris (2022) a adus în prim-plan opt nume esențiale din fotojurnalismul feminin. Dar istoria lor nu se oprește aici: de la Bourke-White și Lange până la Lynsey Addario, femeile fotograf au schimbat felul în care privim războiul, nu prin spectaculos, ci prin empatie și adevăr.

Oscar Wilde spunea că o femeie care își spune vârsta e capabilă să spună orice. Dar ce înseamnă, cu adevărat, să ai curajul și seninătatea de a-ți rosti anii? Acest text este despre feminitatea matură ca libertate conștientă, despre noblețea așezată a femeii care nu mai joacă roluri și despre gustul deplin al vieții trăite cu luciditate, după 40.

Balena care m-a înghițit era, de fapt, cea care mă proteja. Acum o văd altfel. E sora mea mai mare. Iar eu învăț, în sfârșit, să trăiesc.