Articole despre cer

Există zile – nenumărate zile – în care nu se petrece nimic, dar absolut – absolut nimic aşa cum voiai tu să se petreacă. Dar cine eşti tu să vrei? Cine eşti tu să poţi? Cine eşti tu să hotăreşti rânduirea lucrurilor după regulile tale intrinsesci? Tu nu eşti nimic… stropul …

Când am privit-o prima dată pe picioarele ei, Iulia alerga prin pădure spre casă, acea casă a bunicilor ei pe care o știam cu toții. Bunicii Iuliei erau oameni simpli care au iubit să împartă în copii multă visare. Visare, ai întreba, ce e atât de special la visare? Îți …

De peste cinci minute mă uit la un vânturel care planează în cercuri, mai sus de fereastra mea. Biroul de la etajul zece, dintr-o iconică, dar năpăstuită clădire, îmi oferă o vedere fantastică asupra Bucureştiului, amurguri de carte poştală ieftină, porumbei insistenţi care dau buzna în cameră când lipsim mai …

Din zori și până la înserare am colindat pădurile. Ne opream doar pentru a bea apă din izvor. Am cules ciuperci, ne-am strigat numele și am ascultat ecoul vocilor noastre. Ne-am rătăcit și ne-am bucurat pentru asta. Ne-am oprit într-o poieniță și ne-am întins amândoi cu fața în soare și …

Nu demult, scriam despre drumuri. Despre regăsiri. Regăsirea de sine. Scriam despre ploi. Despre faptul că ele ne obligă să deschidem umbrela sau să luăm decizia de a deschide brațele și a închide ochii. De a primi ploaia zâmbind, fără să ne gândim. La capătul ploii se poate naște curcubeul. …

Să nu mai bâjbâi prin noapte că ea, noaptea, mi-a fost dată întru visare. Să nu mă mai cred ziua zmeu că ea, ziua, mi-a fost dată întru învăţătură. Să nu chinui animale, să nu otrăvesc pământ. Să nu fac om să plângă din pricina mea, ci să râdă cu …

Cum e? Ştie cineva cum poate fi? Să te măriţi la 18 ani, să rămâi însărcinată la 21, apoi să fii brusc abandonată disperării. Casă nu, serviciu nu, şomaj nu. Să stai într-o casă cu stuf, în gazdă, să-ţi roadă noaptea şobolanii uşa. Să nu ai ce mânca, dar te-ai …

Soarele rece îngheţa orice fărâmă de viaţă pe care-o întâlnea în cale, dar… aşa se întâmpla de când Apocalipsul topise şi ultima suflare a înneguratului Pământ. Deşertul, odată fierbinte, nu mai era decât un pumn de gheaţă. Era atât de rece… Mai rece decât oricare criptă visată până atunci. Coşmaruri! …

Stai! Oprește-te o secundă din tot ceea ce faci și privește în jur. Privește cerul, înnorat ori senin, cum o fi. Copacii verzi sau înfloriți. Ridică-te de la birou și ieși un moment în soare. Lasă-l să îți dea viață. Simte-l pe piele și mai apoi cum îți pătrunde în …

Iubirea? Întotdeauna credem că știm totul despre iubire. Dacă am trăi încă o mie de vieți și tot nu am afla ceea ce le este dat altora să știe într-o singură clipă. Tot ceea ce scriu aici este căință adevărată. Îi vedeam adesea ținându-se de mână, mergând aproape lipiți unul …