Articole despre iubire imposibila

Există iubiri care mor în tăcere și rămân niște basme nescrise. Scriu. Scriu pentru că e prea mult să mai țin în mine și prea mult pentru orice om să audă. Scriu pentru că nu vreau să mă mai aud vorbind și oricum nu aș avea cu cine nici dacă …

Încă din copilărie am tânjit după dragostea fiecărei persoane care intra în viața mea, fără să îmi pese dacă la urmau să mă rănească sau să mă părăsească. Am visat mereu cu ochii deschiși la finalul fericit al basmelor pe care mi le citea mama. Am visat să mă îndrăgostesc cu adevărat …

Știi momentul acela când râzi și râzi cu poftă, deși sufletul îți plânge, iar lumea zice “Wow, ce veselă e!“, dar tu plângi noaptea cu capul în pernă? Nu este show, este doar un mecanism de apărare instalat de simpaticul meu creier, ca să nu mai simt atâta durere. Și …

Dac-am fi știut că n-o să ne treacă, poate am fi jucat diferit sau poate nu ne-am fi jucat atât de-a iubirea… dar n-am știut. Am crezut că merge-așa. Am crezut că, întorcându-ne cu spatele unul la celalalt, nu ne mai vedem… nu ne mai vedeam, dar ne simțeam. Iubirea …

Un film pe care cu greu îl pot defini. Cu siguranță, vă va rămâne în memorie poezia cu origine pierdută care încheie filmul, aducând înaintea spectatorilor concluzia ”formei” pe care apa o ia în jurul nostru, atunci când îi aparținem: ”Fără să-ți definesc forma te găsesc peste tot în jurul …

„Rănile inimii mele sunt ca și ale trupului meu, nu se vor vindeca niciodată pe deplin. Bărbatul pe care niciodată n-am încetat să-l iubesc e fericit, iar asta e pentru mine singurul lucru care contează. N-am trăit alături decât o mică parte din timpul nostru. Ne rămâne eternitatea.”  Geneviève Duboscq …

 Pășise atât de încet, încât n-am simțit-o decât atunci când aerul din jurul meu a vibrat pentru câteva secunde în notele de patchouli ale parfumului și mânuțele ei fine mi-au acoperit ochii ca o eșarfă de mătase. Întotdeauna venea fără să mă anunțe, pentru că nu știa niciodată când putea …

Se ridică brusc și merse de-a lungul camerei, sprijinindu-se de pereți. Încerca sentimentul greu al criminalului achitat care-și revendică dreptul de a fi zdrobit sub ghilotină. De ce tocmai criminal și nu pungaș sau simplu găinar, liber de a subordona legea credinței sale de rege-vagabond? Se întreba în ce fel …

La 19 ani nu știa nimic despre ce se întâmplă între un bărbat și femeie. Inocență, un soi de prostie asumată. Bănuia. Dar era mai ușor să se îngroape în cărți, în artă, să se dea mai mare decât e „filosofând” în gașca ei de prieteni mult mai mari care …

Nu știu dacă mă iubea atunci când a făcut dragoste cu mine. Știu doar că mă întreba, repetând obsesiv, cum mă simt și ce îmi doresc de la el. Era pentru prima dată când bărbatul din brațele mele insista să fiu eu în centrul atenției, vorbea cu mine, șoptea, vibra, …