Articole despre responsabilitate

M-aş putea plânge de-o lipsă deja cronică de timp sau… m-aş putea bucura de avalanşa de experienţe şi oameni noi din ultima vreme. Credeam că atâtea lucruri nu mai au nevoie de confirmări întrucât au fost confirmate de alţii şi-s bune aşa, dar când ţi le confirmi tu e de-a …

Presimt că mi-o iau… poate chiar acasă… Pfiu! M-am zburlit toată şi părul de pe cap drept ca o mătură stă…dar pixul nu mă lasă… Mi-a zis odată un domn doctor, asistent al grupei mele de pe-atunci, în timp ce-l ascultam inteligent, cu mâinile la spate: – De ce-ţi ascunzi, …

E sâmbătă dimineață. Mă plimb încetișor pe terasă însorită și înflorită. Șontâc-șontâc, pentru că sciaticul meu se încăpățânează să nu pornească la prima cheie. Mi-am înghițit cele patru suplimente alimentare și mi-am mâncat diligent amestecul de iaurt light cu bifidus, fructe proaspete, fibre și miere. Sub ochi am niște plasturi …

Ningea liniştit şi cu fulgi mari în ziua aceea de început de ianuarie, ziua când ne-am întâlnit, unul mai speriat decât altul. La fel de neajutoraţi şi singuri într-o mare de oameni.Te aşteptasem aşa cum credeam că trebuie să te primesc. Eram convinsă că ma vei atinge cu bagheta ta …

Am un simț civic destul de dezvoltat, dar tăcut. Mi-l manifest vocal doar prin sufragerie și la telefon. Mai exact, încerc să-l las moștenire fiicelor mele și-mi mai bat capul și cu prietenii mei mai tineri care nu s-ar da duși de-acasă la vot, nici morți într-o duminică însorită, în …

Ce e rău în faptul că vreau să rămân copil? – mă întreabă, la 30+ ani. Absolut nimic, ba chiar e de dorit să rămâi copil, atâta vreme cât îți prelungești copilăria pe axele naturale ale copilăriei: curiozitatea, dorința de a descoperi cât mai multe despre lumea din jur, naturală …

Dintotdeauna ne-am temut de moarte. Niciodată însă spaima de moarte n-a cunoscut formele patologice ale momentului prezent. Când trăiam cu umbra ei în cârcă, n-aveam altă soluție decât s-o acceptăm, s-o integrăm în firul normal al existenței. Femeile nășteau cinci copii, îngropau doi și apoi se concentrau pe cei rămași …

Cartea fețelor, Facebook, un fel de carte de identitate a omenirii, are o rezonanță aproape la fel de profetică precum Cartea Cărților. Amândouă se ocupă de păstorirea sufletelor aflate pe drumul căutării, bine, fiecare în direcția dorită de însuflețiți şi de mesajul păstorit. Chiar aş îndrăzni să spun că Facebook …

Textul acesta e cel mai greu text pe care l-am scris până acum. E despre cum ne-am întâlnit. Ne-am cunoscut aici, printre rânduri și cuvinte. Nu ne-am văzut niciodată, dar  ne știm atât de bine… Înainte de a vă scrie vouă, mi-am scris mie. Am scris mult, sute de pagini, …

Sau când dormi. Dar nu, azi mi-am propus să fiu optimistă. Trecând peste glumiţa din titlu, voiam să scriu aici, la Catchy, un adevăr pe care uneori nici nu-l bănuim. M-am săturat să fiu în gardă. Noţiunea de relaxare autentică îmi este atât de străină, singură am înstrăinat-o în ultimii …