Articole despre toamnă

A venit și anul acesta toamna. Însă, la fel ca anul trecut, își desface greu bagajul. La început a mai domolit gradele în termometru, că ne plânseserăm de ascensiunea lor și, pe de altă parte, nici ei nu-i mai place căldura ca înainte. Apoi a trimis copiii la școală, că doar așa pot ajunge oameni …

Era o zi de toamnă, când m-am oprit vrăjită pe drum în faţa casei unor noi vecini de-ai mei. M-am mutat în acest oraş de un an şi câteva luni şi vecinii, unii se deschid şi fac cunoştinţă, iar alţii se închid şi nu o fac. Mă întorceam de la …

Sunt, cum se spune prin popor, dintr-o bucată. Îmi place să grupez nuanţele şi să le tratez la fel. Este singura soluţie pentru a evita să despic firul în 4.444 înainte de a lua o decizie. Care decizie, după aşa profund proces de gândire, s-ar putea să vină prea târziu. …

În fața mea, în tramvai, doi bătrâni se țin de mână. Și-au sprijinit bastoanele de geam și s-au cuibărit unul lângă altul strâns, de parcă n-ar vrea să se mai despartă niciodată. Ea – canadiancă, pesemne născută aici. El are un accent puternic, graseiat. Bătrâna zise: – Este cea mai …

Deunăzi s-a strecurat pe fereastră miros de vară… Cei care au adunat 40+/- înțeleg ce spun… Pe restul, probabil nu i-a învățat nimeni să adulmece primăvara cu mirosul reavăn al pământului frământat pe ogoare, toamna cu miros de vii coapte, iarna cu mireasmă de lemn ars în sobă, iar vara… …

Uneori mă lovește nostalgia și îmi aduc aminte de… prima iubire. Care năvălise din senin peste noi într-o toamnă târzie, frumoasă, caldă și liniștită ca visul frumos pe care dimineața nu ți-l mai amintești, dar care te face să zâmbești întrega zi, fără să știi măcar de ce… Frunzele cădeau… aurii, …

Dintotdeauna mi-a plăcut ploaia. Mi-a bătut în streaşina casei părinteşti, o auzeam de când mă ştiu… încă dinainte de a realiza că e ploaie… Atunci când anotimpurile se succedau în mod firesc, aşa cum învăţasem la şcoală, ploile erau bine venite oricând. Cum era pe atunci? Ploaia de primăvară era …

Nu am crezut niciodată în iubiri imposibile. Mereu am avut impresia că nimic nu-i imposibil în viaţa asta. De ce ar fi iubirea aşa? Căci, până la urmă, ai o singură viaţă, iar dacă simţi că trebuie, lupţi până în pânzele albe pentru ceea ce-ţi doreşti. Iubirea mea imposibilă a …

Şi deodată te trezeai printre mulţi, mulţi alţii, scaune multe şi îngrămădite să nu ai loc să-ţi întinzi picioarele, să-ţi aşezi cumsecade spatele, să te laşi pradă viselor, nenorocitele acelea de vise care începeau mereu cu nişte stele şi nu se mai terminau niciodată, chit că tu fi vrut să …

Dacă există ceva mai rău decât boala, acel lucru e să stai la uşa unui doctor, iar înaintea ta să fie un şir lung de persoane care nu sunt nici ele acolo din plăcere. Iar dacă e ceva chiar mai rău, asta nu poate purta decât un nume: „Cabinet de …