Expoziția „The Factum – A reality of space and time”, curatoriată de Niccolò Lucarelli și promovată de Roma Culture, Sovrintendenza Capitolina ai Beni Culturali, va fi găzduită de Muzeul Pietro Canonica din spațiul cultural al Villei Borghese în perioada 5 mai – 20 iunie 2021.
Pentru prima sa expoziție personală în Italia, artista Maria Nitulescu a creat un proiect site-specific, o instalație care interacționează cu spațiile Muzeului Pietro Canonica, transfigurându-le prin trei abordări complementare realizate din sunet, lumină și miros.
Museo Pietro Canonica a Villa Borghese
În urma interacțiunii dintre operele artistei și sculpturile din expoziția permanentă a Muzeului, se naște o experiență la nivel vizual, fizic și filosofic, care ridică vizitatorilor întrebări fascinante despre percepția umană: Cât de reale sunt amintirile noastre din trecut și ce impact au asupra realității noastre contemporane? Este realitatea compusă doar din timpul prezent? Sau ceea ce ar întreba Paul Watzlawick, „cât de real este real?”.
Inspirată de observațiile psihologului și filosofului Paul Watzlawick cu privire la elementele care influențează percepția noastră asupra realității, „The factum” este o expoziție concepută nu doar pentru a fi văzută, ci pentru a fi trăita prin diferite simțuri și varietăți modale. Nitulescu provoacă și investighează starea în care individul uman își construiește realitatea în prezența stimulilor senzoriali. Născând astfel o serie întrebări despre rolul percepției și puterea acesteia de a remodela realitatea. Un dialog senzorial apare între seria de mulaje din ghips după urechia artistei, impregnate cu esență de parfum și experiența vizitatorului legată de spațiul dat. „Mirosul de după ploaie” care învaluie cadrul muzeului a fost compus de Maestrul parfumier, Geza Schön, special pentru această expoziție.
Sunetul, lumina, miresma, sunt elementele imateriale, misterioase, care influențează percepția minții umane asupra spațialității muzeului și implicit a operelor de artă expuse, dând viață uni nou cadru temporal, perceput diferit de către fiecare individ. În vremurile moderne, acest proces a devenit cunoscut prin teoriile lui Paul Watzlawick asupra realitații exterioare sau de ordin secund. Cu toate acestea, nu este o idee nouă, ea provine încă din vremurile lui Donatello, unul dintre primii artiști, care a modificat realitatea prin „perspective înșelătoare” folosite ca metaforă a capacității umane de a percepe lucrurile prin prisma gândirii critice.
Photo credit: Valentin Morariu
Învaluit în miros și sunet, expus luminii filtrate prin culoare, muzeul își schimbă „aspectul”, transformandu-se într-o arhitectură lichidă. Vizitatorii sunt transportați de către artista, Maria Nitulescu într-o nouă dimensiune unde rationalitatea cedează acțiunii inconștientului.
Expoziția este concepută ca o reflecție asupra realității, care nu este o variabilă independentă, ea fiind influențată de stimulii externi pe care îi procesăm. Expoziția, se bucură de patronajul Ambasadei României în Italia, al Academiei Angelico Costantiniana și al Fundației Nicola Ghiuselev și este susținută cu generozitate de Institutul Cultural Românprin Accademia di Romania in Roma, de Simply One Solution de Armando Cinquegrana, Alan Advantage srl, Consulting Firm, tipografia Copia Sprint 2, Signal srl, și de Daring House cu asistența tehnica și muzicală.
Maria Nitulescu (1989, București, România) este o artistă interdisciplinară care folosește cercetarea ca instrument de articulare și deconstruire a ideilor. Practica ei artistică de cele mai multe ori stă la baza unor investigațiile filozofice, a experiențelor personale, dar și colective, legate de memoriei, identitate, sau limbaj. Artista are un interes profund pentru experiențele senzoriale și artă olfactivă. Ea folosește diferite limbaje de exprimare artistică, printre care pictura, grafica, text, fotografia și instalația.
Nitulescu a studiat la Universitatea Națională de Arte din București, Academia de Arte Frumoase Brera, Milano și la Institute for Art in Context, Universitatea de Arte din Berlin (UdK). Din 2013 locuiește și lucrează la Berlin.
Niccolò Lucarelli, licențiat în Studii Internaționale, este curator independent, critic de artă pentru revistele Artribune și ArtsLife, eseist de istorie militară pentru Statul Major al Armatei și autor de publicații pe această temă. De asemenea, colaborează cu Antologia Vieusseux și a curatoriat numeroase expoziții pentru diferite muzee italiene.
Citiţi şi
Atenție la clișeele „corecte politic” care manipulează votul!
Portret de țară în pragul tulburelului
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
