Arădeanca Lia Faur a publicat recent Poeme pentru fluturi bolnavi, la editura Brumar. Placheta de 48 de pagini este elegantă, frumoasă, ca și autoarea, pe care am cunoscut-o la ultimul târg de carte Gaudeamus. Înainte i-au mai apărut: Exercițiu de striptease, 2002, Piele de împrumut, 2009, poezii, Eșicher, dialoguri cu …

nu cântați cu gura plină încă, nu cântați până la capătul plămânilor, tocmai și-a ridicat plapuma peste nasul înroșit, a aruncat și-o pătură pe picioare, într-un apartament care strânge- o cămașă cumpărată pe apucate, nici după xanax nu cedează strânsoarea cum n-o să cânte de una singură despre o dragoste …

După Gaudeamus, pe trenul spre casă. IR 1643. În fața mea stau două țărănci cu năframe pe cap. Scot din geantă câteva cărți, le răsfoiesc. Femeile sunt gălăgioase, flămânde, despachetează salamoase, cârnați. Una mă fixează insistent. Cam la 40 de ani, fâșneață. Îi întorc o privire întrebătoare. – Ați fost …

mâini îndestulătoare lângă tine e cum ai picta punctul din interior, e cum m-aș scoate dar aș și rămâne să te iubesc întreg, întreagă, punctul meu din al tău are mâini îndestulătoare ca să rostogolească seara Volumul „Rugăciuni neruşinate & alte chestii“

Spună cine ce-o spune, scrisul este o formă de egoism. De retragere orgolioasă în universul minţii. Cu bătaie lungă, mergând în cazurile extreme spre dezinteresul faţă de cei din jur, faţă de propria familie. Obsesia scrisului alungă sau surdinizează momentan până şi dragostea. Nimic nu contează în faţa fanatismului de-a …