Dragobete – Valentin 1:0

24 February 2015

Acum că Valentinul trecu, putem striga după el, dacă nu ne plăcu! Pe motiv că Dragobetele nost’ este o sărbătoare mai sprinÈ›ară ca Valentinul altora. Mai de primăvară, È™i-o putem lega È™i noi, masculii, de fertilitate (care ne doare), fecunditate (care vă doare) È™i renaÈ™terea naturii – care împacă pe toată lumea. Dragobetele-i o sărbătoare din timpurile în care eram mai aproape de natură, mai naivi sufleteÈ™te, cu orgoliul neÈ™ifonat È™i cu siguranță, mult mai sinceri în manifestări: până È™i ursul iese din bârlog, păsările (nemigratoare) se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează È™i încep să-È™i facă cuiburi. Iar cele neînsoÈ›ite de Dragobete (concurență mare între păsări, È™tim) rămân singure È™i fără pui până la anul, asta È™tim. Dar de ce refuză păsăroii È™i chiar unele vrăbiuÈ›e sărbătoarea asta? Păi, amorul ar trebui sărbătorit în fiecare zi, ne spune câte un mascul alfa, iar păsăricile singure achiesează cu entuziasm. Sărbătorim româneÈ™te! clamează patrioÈ›ii vopsiÈ›i în trei culori, asemenea băncilor din Cluj, odinioară.

primul-sarut

Ce au în comun sărbătorile aceste, contestate în egală măsură È™i cu egală pricină? Calendarul. Sărbătorim de fapt marele duÈ™man, timpul. Fie că marchează începutul primăverii, ca Dragobetele sau începutul postului PaÈ™telui (fără carne, carne-vale) acest moment de început al anului este urât deopotrivă (instinctiv) de bărbaÈ›ii trecuÈ›i È™i ciufuÈ›i, ca È™i de femeile singure. Din acelaÈ™i simplu motiv: pentru că ascunde È™ansa unui nou început. Este o sărbătoare feminină prin excelență, singurul moment al anului când femeia putea să-È™i declare dragostea (în vestul catolic) sau să-È™i afle ursitul (la noi). Numai atunci era de cuviință ca fetele să-ntrebe luna, iar doamnele să se mascheze pentru carnaval È™i să-È™i aleagă un bărbat. Indiferent de condiÈ›ia socială, da’ bărbat să fie! Restul e literatură…



Citiţi şi

Ce conține vaccinul

Dar dacă este mai mic de înălțime? Dar dacă este divorțat? Dacă e urât, sau prost, sau faianțar?

De optzeci de ori Joan Baez

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

  1. Marius / 25 February 2015 16:31

    Multumesc de aprecieri!
    Că nu se prea vorbeÈ™te despre Dragobete… nu È™tiu, să fie din cauză că suntem noi imitativi, că prea ne-am aruncat pe Valentinul altora? Și nu prea combativi, pentru că nu reuÈ™im (încercăm măcar?) să tranșăm disputa…
    Mai e și teama de ridicol: prea s-a scormonit după originile sărbătorii, de-am ajuns până pe vremea dacilor. Este clar însă că obiceiurile vechi se pierd. Până la urmă și Dragobetele, ca și Valentinul, au rezistat ca sărbători păgâne.
    Nici una nu apare în calendarele creștine (Valentin a fost scos din cel catolic în 1969, din cauza ambiguităților referitoare la faptele și persoana sa) dar ambele sunt legate de perioada de început a Postului mare.
    Spre deosebire de Dragobete însă, Valentinul, un obicei anglo-saxon, s-a impus în oraș. Iar Dragobetele nostru mai sărută (dacă mai are drum pe-acolo) doar fetele din satele românești.

    0
    0
    Reply
  2. Mihaela / 25 February 2015 15:53

    Bun articolul!
    Nu prea se vorbeste de obiceiurile din trecut de Dragobete ale poporului roman. S-a scos la lumina aceasta sarbatoare si atat. Daca tot este despre fertilitate, fecunditate si renasterea naturii, ar trebui sa ne preocupe mai mult aceste lucruri.
    Totusi, raman in picioare afirmatia ca “Dragobetele saruta fetele, nu?”

    0
    0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro