„Fără mine ești vai de capul tău…”. Nu mai spune!

Catchy

23 July 2017

A plecat trântind ușa dramatic (asta ca să văd eu că strădania mea din ultimii ani să-l cultiv prin teatre a dat roade) și mi-a strigat convins că aceste cuvinte îmi vom pecetlui de acum pe veci soarta mea de femeie proaspăt părăsită: „Fără mine ești vai de capul tău…”. Nu mai spune! Acum, ceva dreptatea avea și el, numai că nu fără el era vai de capul meu, ci fusese cu el. Chestie de nuanță. Cert este că a plecat și m-a lăsat cu apartamentul vraiște, în mijlocul unei renovări home-made (adică pe cont propriu). Ce înseamnă asta? Păi mobilă grupată în mijlocul casei și acoperită ca-n filme (pe naiba, ca-n filme, la noi erau colorate și cu floricele cearșafurile, alea din filme sunt toate albe, mă rog, detalii), ziare pe jos, pete mari de lavabilă pe parchet, două degete amorțite de lovitura de ciocan din ajun și niciun lucru de găsit. A, și ecou în frigider. Cu excepția unei găletușe cu glet pe care, la repezeală, o confundasem cu una de iaurt. Începusem de vreo două luni, în planuri intrau zugrăvitul și schimbarea caloriferelor vechi, triste și reci cu calorifere de aluminiu, dar și ceva modificări la sistemul de încălzire, care se traduceau prin alegerea unei noi centrale pe gaz. Treburi de bărbat, cum ar veni, complicate tare pentru o femeie incapabilă să deosebească o cheie de 16 de una franceză (sau italiană sau ceva în genul ăsta).

Satisfacția lui, plecând și lăsându-mă pradă intemperiilor din propria-mi casă, atingea paroxismul, se gândea că este răzbunat pentru o relație în care i-am oferit totul pe tavă, dar, vedeți voi, tava aia nu era de argint. Și nici frecată zilnic. În fine, chestie de gusturi.

femeie puternica

Numai că eu aveam un plan menit să-i dea cu satisfacția peste gât, nas și gură, stil ORL. Nu aveam bani de meșteri, specialiști și instalatori, însă aveam câteva idei ușor plecate de acasă (cred și eu, cu haosul de acolo…). Astfel că am pus în vânzare apartamentul așa cum era, argumentând serios că îl vând în această stare pentru că (și aici, în funcție de client, argumentele au variat): mă grăbesc să plec în SUA, am câștigat loteria vizelor și nu am cum rata așa șansă; prefer să-l vând așa că-s onestă până în măduva oaselor și să vadă exact viitorul proprietar „dedesubturile” casei, să știe la ce se înhamă; mi-a plecat iubirea vieții (parțial adevărat) în țări străine și e musai să fac o nebunie și să plec să-l caut în lume etc, etc. L-am vândut, până la urmă, unei tinere entuziasmate de una dintre variantele mele, așa că, în câteva luni, eram deja mutată într-o casă nouă, gata renovată. Ce-i drept, mai mică, mai la periferie, dar se pune că m-am descurcat și singură.

Însă istoria nu se sfârșește aici. M-am întâlnit recent și întâmplător cu o fostă vecină care a ținut morțiș să mă pună la zi cu ultimele noutăți de la fosta adresă. Cea mai de seamă? Prin nu știu ce capriciu al karmei, fostul s-a combinat cu actuala proprietară și… Ghici cine termină renovarea apartamentului??



Citiţi şi

Atunci când toate par să fi fost spuse – L’économie du couple/After Love

Asta crezi că meriţi tu, nişte femei uşoare?

Să nu îndrăznești să-mi ieși în cale!

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
5,951 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro